Compania Națională de Investiții Rutiere a anunțat că proiectarea viitoarei conexiuni moderne dintre Capitală și granița sudică a intrat într-o fază critică de evaluare tehnică. Asocierea formată din Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. și compania turcă Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik Anonim Sirketi se află în plin proces de elaborare a primei etape a analizei multicriteriale. Pentru a identifica cea mai eficientă opțiune, specialiștii evaluează în prezent nu mai puțin de 16 alternative de traseu pentru noul drum rapid București –Giurgiu, un proiect esențial pentru fluidizarea traficului de tranzit pe axa nord-sud a continentului.
Ordinul de începere a Studiului de Fezabilitate a fost emis la finele lunii decembrie 2025, fixând data de 19 decembrie ca reper oficial pentru demararea serviciilor de inginerie. Acest contract, finanțat prin Programul Transport și din fonduri alocate de la Bugetul de Stat, are o valoare de 33 de milioane de lei și o durată totală de 18 luni. Calendarul contractual alocă 16 luni exclusiv pentru livrarea documentației tehnice, urmate de două luni destinate asistenței pentru pregătirea licitației de execuție.
Criteriile tehnice din spatele celor 16 variante de traseu
Definirea coridorului final reprezintă o provocare inginerească complexă, guvernată de o multitudine de constrângeri administrative, sociale și de mediu. În această primă etapă de filtrare, echipele de proiectare au pus pe masă o plajă extinsă de alternative de traseu tocmai pentru a asigura o mapare completă a regiunii și a evita zonele protejate.
Cercetările preliminare se izbesc de constrângeri stricte de mediu, printre care se numără parcurile naturale și siturile încadrate în rețeaua europeană Natura 2000. De asemenea, proiectanții trebuie să ocolească investițiile private sau publice deja existente și să respecte interdicțiile impuse de alte autorități locale sau centrale.
După finalizarea acestei analize de amploare, CNIR va selecta cele două variante cele mai fezabile pe baza unui punctaj riguros. Criteriile care vor departaja propunerile sunt clare:
-
Factorul tehnic: Evaluarea riscurilor geofizice, a structurii geotehnice a solului și a vulnerabilităților hidrogeologice.
-
Factorul financiar: Optimizarea costurilor estimate de construcție și a cheltuielilor de întreținere pe termen lung.
-
Impactul de mediu: Reducerea la minimum a amprentei ecologice asupra habitatelor naturale traversate.
-
Impactul social: Asigurarea accesibilității comunităților locale și conectarea optimă a zonelor economice deservite.
Integrarea într-o rețea de transport de importanță europeană
Miza acestui proiect depășește granițele regionale ale județelor Ilfov și Giurgiu. Viitoarea arteră de mare viteză este gândită să se conecteze direct cu nodurile strategice deja existente sau planificate din jurul Capitalei și de la frontieră.
Conexiunile luate în calcul includ autostrăzile A0 (Centura București), A1 (București–Pitești) și A2 (Autostrada Soarelui), alături de actuala variantă de ocolire a municipiului Giurgiu. Mai mult, traseul va trebui să se coreleze armonios cu viitoarele mari proiecte rutiere, cum sunt autostrada A6 București–Alexandria și, extrem de important, amplasamentul noului pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse 2. Reprezentanții CNIR au subliniat că geometria finală a drumului rapid va fi bătută în cuie doar după ce vecinii români și bulgari vor ajunge la un acord asupra punctului exact unde noul pod va traversa fluviul.
Necesitatea unei infrastructuri moderne pe acest sector devine presantă în contextul evoluțiilor din țara vecină. Bulgaria a demarat deja lucrările la Autostrada Ruse–Veliko Tarnovo, o arteră de 133 de kilometri care va face legătura cu Sofia, Grecia și Turcia. Șantierele bulgărești au prins viață recent chiar pe primul tronson, cel dintre Ruse și Byala, punând o presiune suplimentară pe autoritățile de la București pentru a nu lăsa granița românească blocată în vechiul drum național DN5, sufocat periodic de camioane.
Necunoscutele de la frontieră și ecuația noului pod peste Dunăre
În paralel cu studiul derulat de CNIR pentru sectorul terestru românesc, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) gestionează documentația pentru structura transfrontalieră. Vara trecută, instituția condusă de Cristian Pistol a atras 11 oferte în cadrul licitației pentru studiul de fezabilitate aferent celui de-al doilea pod dintre Giurgiu și Ruse (al treilea pod dunărean dintre cele două state, alături de cel istoric de la Giurgiu și cel de la Calafat–Vidin). Această procedură a fost deblocată cu greu, după ce a suferit peste 10 amânări succesive ale termenelor de deschidere.
Acest al doilea studiu beneficiază de o finanțare separată, în valoare de 60,87 milioane de lei fără TVA, asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF 2) – Componenta Mobilitate Militară. Durata maximă de elaborare este de 23 de luni. Dincolo de localizarea precisă, specialiștii trebuie să tranșeze o dilemă majoră: dacă noul pod va fi exclusiv rutier sau va avea un caracter mixt, incluzând și o componentă feroviară.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a subliniat că proiectantul este obligat să configureze o soluție de conectivitate la nivel de autostradă, dar și să analizeze viabilitatea unei legături feroviare moderne. O astfel de opțiune ar urma să lege stația CF Giurgiu Nord de liniile strategice CF102 (București–Giurgiu Nord) și CF103 (Videle–Giurgiu), componente de bază ale Coridorului European de marfă nr. 7.
Digitalizarea și monitorizarea video a forajelor geotehnice
Pentru a evita greșelile din trecut, când studiile de fezabilitate erau realizate din birou, ducând ulterior la blocaje financiare și tehnice în faza de execuție, CNIR a introdus clauze contractuale extrem de severe. Proiectul beneficiază de tehnologii de ultimă generație care asigură o transparență totală.
Inginerii asocierii româno-turce utilizează tehnologia BIM (Building Information Modeling), un instrument digital de modelare 3D care integrează toate datele tehnice și previne erorile de proiectare. În plus, utilajele folosite pentru forajele geotehnice au fost obligatoriu echipate cu sisteme de localizare prin GPS și camere video. Această măsură tehnică permite inspectorilor CNIR să urmărească realizarea studiilor de teren în timp real, asigurându-se că fiecare probă de sol este prelevată conform normativelor din locația exactă prevăzută în planuri.
Sumele investite și tehnologia utilizată arată că realizarea acestui coridor reprezintă o prioritate națională. Odată finalizat, drumul de mare viteză va schimba radical dinamica transportului de mărfuri și persoane, oferind o alternativă sigură și rapidă pentru tranzitul european pe axa Nord-Sud.
