Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA marchează în 2026 trecerea oficială de la faza de planificare tehnică la cea de execuție efectivă a proiectelor de infrastructură rutieră din România. Directorul general al instituției, Gabriel Budescu, a anunțat un buget de investiții al CNIR de aproximativ 600 de milioane de lei pentru acest an curent. Fondurile sunt direcționate către deblocarea contractelor strategice, proiectare, documentații tehnice și susținerea șantierelor active. Instituția gestionează un portofoliu global estimat la peste 50 de miliarde de lei, din care contracte de peste 30 de miliarde de lei sunt deja semnate. Sursa datelor provine dintr-un interviu acordat de conducerea companiei publicației Agenda Construcțiilor.
Prioritățile financiare din bugetul de investiții al acestui an
Alocarea financiară de 600 de milioane de lei pentru anul 2026 răspunde unei strategii de asigurare a fluxului continuu între proiectare și execuție. Dincolo de acoperirea documentațiilor tehnice pentru noile culoare de transport, cea mai mare parte a fondurilor din acest an este direcționată către lucrările de execuție de pe Autostrada Transilvania (A3).
Mai exact, lotul 3C2 Chiribiș – Biharia, în lungime de aproximativ 30 de kilometri, absoarbe o pondere majoră din creditele de plată ale companiei. Șantierul înregistrează un stadiu fizic de aproximativ 60%. Obiectivul asumat de CNIR este sprijinirea constructorului pentru deschiderea circulației pe acest tronson până la finalul anului 2026, devansând termenele stabilite inițial în contract. Conducerea CNIR indică faptul că, în funcție de ritmul de lucru și de execuția bugetară din semestrul doi, sumele pot fi suplimentate la rectificările programate.
Finanțarea prin programul SAFE și accelerarea lucrărilor pe Autostrada A8
Pilonul central al strategiei de conectivitate regională, în special pentru județul Iași și întreaga regiune a Moldovei, îl reprezintă Autostrada A8 (Autostrada Unirii). CNIR utilizează noul instrument european SAFE (Supporting Affordable Energy / programe de sprijin flexibil pentru infrastructură și coeziune) pentru a asigura acoperirea financiară a tronsoanelor critice.
Situația contractuală a sectoarelor de pe Autostrada A8 evidențiază următoarele date tehnice:
-
Tronsonul 1 (Moțca – Târgu Frumos): Contract de proiectare și execuție semnat, finanțat prin Programul SAFE.
-
Tronsonul 3 (Lețcani – Iași): Contract semnat, aflat în derulare, asigurând legătura directă a municipiului Iași cu rețeaua de mare viteză.
-
Tronsonul 2 (Târgu Frumos – Lețcani): Procedura se află în faza premergătoare semnării, urmând decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
-
Tronsonul 4 (Iași – Golăiești – Vamă) și podul peste Prut de la Ungheni: Proiectul include o premieră tehnică și politică, urmând să fie semnat după ratificarea acordului bilateral dintre România și Republica Moldova. Acesta conține realizarea primilor kilometri de autostradă amplasați direct pe teritoriul statului vecin.
Calendarul documentațiilor pentru drumurile expres și autostrăzile montane
Dincolo de nodurile rutiere din jurul Iașiului, CNIR coordonează revizuirea și finalizarea documentațiilor tehnice pentru legăturile transcarpatice și drumurile expres din estul și sudul țării. Strategia companiei mizează pe eliminarea greșelilor din fazele de studiu de fezabilitate pentru a evita blocajele ulterioare în faza de șantier.
În cursul anului 2026, calendarul tehnic al CNIR prevede termene clare pentru mai multe obiective:
-
Drumul Expres (DEx) Focșani – Brăila: Proiectul tehnic se află în etapa finală de avizare, pregătind lansarea licitației de execuție.
-
Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț: Procedura de desemnare a constructorului este în curs de desfășurare.
-
Autostrada A3 Ploiești – Brașov și Drumul de mare viteză București – Giurgiu: Studiile de fezabilitate vor fi finalizate integral în lunile următoare.
-
Autostrada A13 Brașov – Bacău: Continuă elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru secțiunea montană.
-
Drumul Expres Brăila – Tulcea: Documentația este pregătită pentru depunerea aplicațiilor de finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF 3).
Extinderea capacității administrative și vulnerabilitățile pieței de construcții
Gestionarea unui volum de contracte de peste 6 miliarde de euro (echivalentul celor 30 de miliarde de lei deja angajate) a impus restructurarea aparatului tehnic al CNIR. Guvernul a aprobat extinderea schemei de personal, ținta instituției fiind atingerea unui prag de 150 de angajați în cursul anului 2026. Această creștere administrativă vizează direct formarea unor echipe interne de ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții publice, exproprieri și management contractual. Scopul declarat nu este simpla mărire a organigramei, ci reducerea timpilor de analiză a documentațiilor transmise de antreprenori și gestionarea riscurilor de șantier.
Analiza de risc structural realizată de managementul CNIR arată că principala amenințare la adresa ritmului de lucru nu mai este reprezentată strict de lipsa fondurilor, ci de limitele fizice ale pieței din România. Suprapunerea unui număr record de șantiere de autostrăzi pornite simultan la nivel național generează blocaje de resurse.
Piața autohtonă se confruntă cu un deficit acut de ingineri de drumuri și personal calificat. În plus, capacitatea de producție internă pentru materialele de bază este depășită. România importă în prezent aproximativ 90% din necesarul de bitum utilizat în amestecurile asfaltice de pe șantiere. Această dependență majoră expune direct graficele de execuție la fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale și la eventualele sincope logistice de transport regional.
