Noul Colegiul Director OAR a fost ales pe 6 iulie 2026, în cadrul primei ședințe a Consiliului Național al organizației, structură rezultată în urma Conferinței Naționale. Membrii prezenți au validat echipa de conducere care va gestiona politicile profesionale, cadrul legislativ și direcțiile de dezvoltare ale organizației pentru mandatul curent, programat pentru perioada 2026-2030.
Ședința s-a desfășurat în condiții de cvorum legal, fiind prezenți 69 de membri din totalul structurii de conducere. Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) al Ordinului Arhitecților din România, pragul minim pentru validarea deciziilor este de 55 de membri. Pentru ca un candidat să fie ales reprezentant în cadrul noului Colegiul Director OAR, actul normativ intern prevede o majoritate de 50%+1 din numărul total al membrilor din Consiliul Național, adică un minimum de 42 de voturi favorabile.
Rezultatele votului pentru noul Colegiu Director OAR
În urma centralizării opțiunilor exprimate de delegați, structura executivă este formată din cinci vicepreședinți pe domenii de specialitate și un trezorier. Aceștia vor lucra alături de președintele organizației pentru a coordona activitatea curentă.
Voturile obținute de membrii echipei de conducere reflectă opțiunile exprimate în cadrul Consiliului Național:
-
Alexandru Mihai Bondrea – Vicepreședinte OAR Practică profesională: 57 de voturi favorabile;
-
Eugen Pănescu – Vicepreședinte OAR Legislație și reglementare: 56 de voturi favorabile;
-
Cristian Blidariu – Vicepreședinte OAR Educație și pregătire profesională: 56 de voturi favorabile;
-
Daniela Calciu – Vicepreședinte OAR Cultură profesională: 55 de voturi favorabile;
-
Mihaela Hărmănescu – Vicepreședinte OAR Transformare digitală: 54 de voturi favorabile;
-
Pierre Bortnowski – Trezorier: 42 de voturi favorabile.
Direcțiile de activitate stabilite pentru mandatul 2026-2030
Fiecare membru din noul Colegiul Director OAR va gestiona un portofoliu specific, menit să răspundă provocărilor din spațiul construit, din administrația publică și din interiorul corpului profesional. Obiectivele pe termen mediu au fost clar definite în funcție de ariile de competență.
Cultură și practică profesională
Zona de cultură profesională se va concentra pe construirea și coordonarea unor echipe interdisciplinare și pe traducerea rezultatelor cercetării academice în instrumente de lucru direct aplicabile în proiectare. Totodată, se urmărește un dialog constant între profesioniști, instituții publice și comunități locale.
Pe componenta de practică profesională, prioritățile vizează direct relația cu autoritățile publice și extinderea serviciilor oferite de arhitecți. Un punct central îl reprezintă sănătatea financiară a profesiei, monitorizată prin Sistemul de Informații asupra Costurilor (SIC), reglementarea onorariilor și eficientizarea procedurilor de achiziții publice.
Educație și adaptare legislativă
Portofoliul dedicat educației și pregătirii profesionale se axează pe facilitarea accesului tinerilor în profesie. Strategia include ajustarea programelor de cursuri și ghiduri specifice pentru debutul în carieră, acordarea de burse, precum și consolidarea programelor deja cunoscute: FAST, Forumul Tinerilor Arhitecți, Dezvoltarea Profesională Continuă (DPC) și Dosarul arhitectului.
Sectorul de legislație și reglementare va acționa ca un catalizator pentru inițiative legislative naționale și locale. Echipa va fi implicată direct în negocierea și transpunerea directivelor europene în legislația din România, asigurând corelarea strategiei externe cu realitățile administrative autohtone.
Transformare digitală și strategie financiară
În următorii patru ani, transformarea digitală va însemna eficientizarea organizării interne și dezvoltarea unor noi instrumente digitale capabile să scurteze distanța birocratică dintre organizație și membrii săi.
Gestiunea financiară, preluată de trezorier, urmează o strategie de predictibilitate pentru intervalul 2026-2030. Aceasta implică implementarea unui sistem de bugetare pe arii și programe, corelat direct cu mandatele proiectate de vicepreședinți, asigurând resursele necesare pentru proiectele cu un orizont lung de implementare.
Rolul administrativ și atribuțiile legale ale conducerii executive
Conform Secțiunii a IV-a, articolul 33 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, structura executivă emite hotărâri în exercitarea atribuțiilor sale și are obligația de a asigura administrarea patrimoniului. Atribuțiile stabilite prin ROF vizează direct funcționarea corectă a profesiei în raport cu societatea și cu instituțiile statului.
Printre principalele responsabilități administrative stabilite prin regulament se numără:
-
Gestionarea bugetară: Întocmirea proiectului bugetului anual de venituri și cheltuieli, a bugetului timbrului de arhitectură și supunerea acestora spre aprobarea Consiliului Național.
-
Reglementarea profesională: Organizarea primirii în profesie, stabilirea sesiunilor și a tematicilor pentru evaluarea cunoștințelor în vederea acordării dreptului de semnătură.
-
Evidența publică: Dispunerea publicării Tabloului Național al Arhitecților în Monitorul Oficial al României și stabilirea procedurilor de înregistrare electronică a operelor de arhitectură pentru acordarea de dată certă.
-
Coordonarea teritorială: Verificarea legalității înființării sau reorganizării filialelor județene și teritoriale, precum și analizarea rapoartelor anuale de activitate ale acestora.
Echipa validată de Consiliul Național al OAR își începe mandatul într-un context în care clarificarea normativelor din construcții și digitalizarea procedurilor de avizare reprezintă teme prioritare pe agenda publică. Hotărârile pe care această structură le va adopta în perioada următoare vor influența direct standardele de calitate din proiectare și criteriile de exercitare a dreptului de semnătură pentru specialiștii din întreaga țară.
