Problema blocajelor rutiere cronice de pe drumul național DN 28, în interiorul localității Podu Iloaiei, primește o abordare tehnologică din partea societății civile. Activistul civic Irinel Bucur a anunțat dezvoltarea unui instrument automatizat, bazat pe inteligență artificială, proiectat să înregistreze și să analizeze timpii de așteptare din această zonă critică pentru tranzitul din județul Iași. Demersul își propune să elimine subiectivismul din dezbaterile publice privind fluxurile de vehicule și să ofere o bază de date tehnică ce poate fundamenta decizii administrative de semaforizare adaptivă.
Noul algoritm deschide o perspectivă complet nouă asupra modului în care autoritățile locale pot gestiona punctele de strangulare a circulației, fără investiții masive în infrastructură fizică. Sistemul rulează deja pe o bază de test, urmărind variațiile de viteză din zece în zece minute pe segmentele cele mai aglomerate ale localității.
Cum funcționează sistemul automatizat de analiză a fluxurilor rutiere
Arhitectura soluției tehnice are la bază colectarea de date în timp real și corelarea lor cu statistici istorice de deplasare. Algoritmul extrage indicatori de viteză și timpi de întârziere direct din platformele de navigație rutieră, generând rapoarte constante fără a necesita intervenție umană permanentă pentru monitorizare.
Conform dezvoltatorului, infrastructura software a fost configurată într-un timp record prin utilizarea modelelor avansate de limbaj. „În ultimele zile am fost conectat la maxim la monitorizarea situației de la Podu Iloaiei. Rezultatul? Cu ajutorul AI-ului, am pus la punct o soluție publică de monitorizare care funcționează 24 h din 24! Partea cea mai tare? N-am scris o singură linie de cod (mare parte din scripturile și subprogramele în Python au fost generate cap-coadă de AI, un limbaj pe care eu nu îl cunosc deloc)”, explică Irinel Bucur.
Aplicația se concentrează pe trei funcții administrative esențiale:
-
Calcularea mediilor de trafic pe perioade specifice, analizând evoluția blocajelor pe baza istoricului stocat.
-
Vizualizarea grafică a volumelor și a minutelor pierdute în coloană de către conducătorii auto.
-
Stocarea dovezilor vizuale și a capturilor de viteză pe rutele de interes, furnizând dovezi clare privind amploarea ambuteiajelor.
Sistemul elimină complet interpretările empirice. „Vineri a fost prima zi completă de monitorizare și deja avem primele concluzii. Din acest moment, refuz să mă mai bazez pe raportările subiective ale unora sau altora. Acum văd realitatea pură, prin verificări automate făcute la fiecare 10 minute în orele de interes”, afirmă activistul ieșean.
Completare de la dezvoltator: Factorii externi și anomaliile de la Podu Iloaiei
Într-o completare trimisă ulterior, Irinel Bucur a subliniat că, deși algoritmul funcționează impecabil, precizia statistică are nevoie de timp, iar realitatea din teren este puternic distorsionată de specificul zonei.
„Sistemul inca nu are foarte multe date masurate in zile diferite pentru a putea calcula mediile cat mai aproape de media zilei de joi dar in timp, acestea se vor colecta automat. Situatia de la Podu Iloaiei este una particulara si extrem de usor influentabila de factori externi: trecere la nivel cu calea ferata, comportamentul participantilor la trafic si lipsa dorintei acestora de a merge sustinut atunci cand semaforul indica culoarea verde, fapt ce contribuie la un flux destul de mic de masini catre traverseaza prima intersectie dinspre Iasi”, explică activistul civic.
Această dinamică defectuoasă provoacă o eficiență extrem de scăzută a drumului european în raport cu capacitatea sa teoretică. Bucur oferă o comparație tehnică îngrijorătoare: în timp ce în municipiul Iași un interval de 40 de secunde de verde este folosit la maximum, la Podu Iloaiei un interval de trei ori mai lung lasă în urmă timpi morți și goluri în trafic.
„Practic in 2 minute trec mai putine masini decat trec in Iasi in 40 secunde de verde si asta creaza spatii iar ingustarea strazii nu este folosita la capacitate maxima cat timp exista goluri astfel incat sa asigure, ulterior si celorlalti de pe strazile adiacente timpi siguri de intrat in drumul european. E absurd ca in 2 minute de verde sa treaca doar 35-37 de vehicule, strada in fata fiind libera!”, adaugă acesta.
Pentru a înțelege exact unde apar aceste blocaje de comportament, activistul va extinde setul de indicatori măsurați în etapele următoare:
| Interval Timp (Culoare Verde) | Volum Vehicule Înregistrat (Podu Iloaiei) | Comportament / Eficiență Flux |
| Primele 30 secunde | În curs de măsurare | Evaluarea timpului de reacție al primilor șoferi |
| Multiplu de 30 secunde | În curs de măsurare | Identificarea momentului în care „se rupe filmul” |
| Total 2 minute (120 sec) | 35 – 37 vehicule | Critic suboptimizat (Strada în față fiind liberă) |
| Termen de comparație: Iași (40 sec) | Peste 37 vehicule | Flux susținut și utilizare maximă a benzii |
„Cam in 2-3 saptamani ar trebui sa am mai multe date pentru a creiona niste concluzii obiective. Mai vreau sa masor si cate masini trec in primele 30 sec de verde si apoi la multiplu de 30 secunde pentru a vedea comportamentul si unde se rupe filmul”, a conchis Irinel Bucur.
De la un simplu algoritm local la un model de semaforizare adaptivă Iași
Din punct de vedere ingineresc, datele brute colectate pentru trafic Podu Iloaiei reprezintă doar primul pas dintr-o strategie mai amplă. Această structură digitală poate fi scalată sub forma unui serviciu de tip SaaS (Software as a Service) dedicat managementului urban din județul Iași. O astfel de platformă poate transforma sistemele clasice de semaforizare cu timpi ficși în sisteme adaptive de control (ASCT).
Principiul de operare este eficient și se bazează pe capacitatea de adaptare în timp real a echipamentelor din teren. În momentul în care timpii de transfer pe o arteră principală sau pe străzile adiacente depășesc valorile de referință dintr-o zi fără congestionare, serverul central transmite comenzi automate către automatele de semaforizare. Acestea activează cicluri de verde pre-testate, optimizate pentru descărcarea rapidă a cozilor în funcție de axa prioritară.
Sistemul prezintă un avantaj major în privința vitezei de implementare, deoarece nu impune instalarea de bucle inductive noi în carosabil sau înlocuirea stâlpilor și lămpilor de semnalizare existente. Tehnologia actuală din municipiul Iași, de exemplu, permite deja încărcarea de la distanță a unor noi programe de semaforizare, element ce reduce timpul de pornire a sistemului la doar câteva zile.
Costurile operaționale și validarea științifică a modelelor rutiere
Deși implementarea inițială nu cere modificări hardware, operarea pe termen lung a unui astfel de software adaptiv implică cheltuieli bugetare precise. Pentru un bulevard complex cu șapte intersecții majore, costurile anuale de funcționare se ridică la aproximativ 68.000 EUR plus TVA. Aceste fonduri sunt necesare pentru achiziția fluxurilor de date comerciale de la furnizorii de hărți și pentru remunerarea personalului tehnic specializat care asigură întreținerea serverelor și calibrarea programelor de trafic.
Dincolo de aplicabilitatea practică imediată pe DN 28, proiectul va primi și o validare academică riguroasă în perioada următoare. Din cauza standardelor înalte autoimpuse, inițiativa a devenit tema centrală de cercetare pentru finalizarea studiilor de masterat ale activistului civic. „Se pare că în sfârșit am găsit soluția și pentru lucrarea de disertație de la master, pe care nu am susținut-o nici până acum! De ce am amânat? Pentru că am fost coleg cu mulți dintre profesorii de acolo și îmi era pur și simplu rușine să merg în fața lor cu o lucrare care să nu aibă un impact major în comunitate. Acum cred că e de acolo!”, adaugă Bucur.
Până la publicarea oficială a platformei și a rapoartelor tehnice detaliate, algoritmul va continua să acumuleze date statistice timp de minimum două săptămâni. Această perioadă este strict necesară pentru stabilirea unor medii matematice reprezentative. Ulterior, va fi evaluat comportamentul traficului în corelație cu modificările de timpi operate la semaforul din intersecția cu drumul către Erbiceni, oferind o imagine completă asupra dinamicii rutiere din zonă.
