Deschiderea traficului pe sectorul de peste 20 de kilometri din Autostrada de Centură București A0 Nord, cuprins între DN1 (Corbeanca) și A1 (Dragomirești), este programată pentru acest an, însă șoferii s-ar putea găsi în imposibilitatea de a utiliza infrastructura la capacitate maximă. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, a semnalat public o situație critică privind aceste conexiuni ale autostrăzii A0, arătând că nodurile rutiere esențiale nu au fost integrate complet în execuție. La trei ani de la semnarea contractelor, lipsa de corelare dintre proiectele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) riscă să transforme un lot finalizat într-un muzeu de asfalt nefuncțional pentru comunitățile locale.
Deficiențele de planificare administrativă au fost scoase la iveală în contextul în care lucrările de pe șantier se apropie de fazele terminale. Absența unor descărcări de trafic configurate corect blochează accesul direct dinspre localitățile periurbane strategice către noua centură rapidă a Capitalei. Oficialul din Ministerul Transporturilor a descris deschis erorile de management care au condus la această situație tehnică aberantă.
„Este un exemplu clar de neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionarea acestui proiect de către CNAIR. O minimă proactivitate ar fi trebuit să conducă la identificarea și rezolvarea acestor probleme încă din etapa de proiectare, începută acum mai bine de 3 ani. Să descoperi cu doar câteva luni înainte de finalizarea lucrărilor că o autostradă de peste 20 km riscă să rămână fără conexiuni funcționale către comunitățile pe care trebuie să le deservească este complet inacceptabil”, a declarat Horațiu Cosma.
Anatomia unui eșec de proiectare: Unde s-au blocat nodurile rutiere
Problema structurală a acestui lot constă în fragmentarea contractelor și izolarea proiectului tehnic al autostrăzii de realitatea rețelei de drumuri naționale și județene din jur. În loc să livreze o infrastructură integrată, procedurile birocratice au lăsat trei puncte critice de conectare în stadii incipiente de birocrație sau atribuite prin alte licitații independente.
Analiza tehnică a celor trei puncte nevralgice relevă următoarele disfuncționalități:
-
Nodul rutier de la Bâcu: Această conexiune vitală nu a fost inclusă deloc în contractul inițial al autostrăzii A0 Nord. Soluția tehnică face în prezent obiectul unui proiect separat, blocat încă în etapa studiului de fezabilitate, ceea ce exclude finalizarea sa concomitent cu șoseaua de mare viteză.
-
Nodul modificat de la Chitila: Bretelele de acces proiectate se opresc brusc înainte de intersecția cu DN7. Amenajarea celor două sensuri giratorii indispensabile pentru realizarea conexiunii fizice cu rețeaua rutieră existentă nu face parte din actualul șantier, urmând să fie licitată separat de către CNAIR.
-
Nodul de la Mogoșoaia: Configurația de conectare la DN1A a fost transferată în sarcina proiectului Centurii Buftea. Această investiție conexă are însă un termen de finalizare estimat abia pentru anul 2027, generând un decalaj temporal major între disponibilitatea autostrăzii și cea a accesului spre ea.
Această abordare secvențială încalcă bunele practici din ingineria civilă, unde funcționalitatea nodurilor rutiere este prioritară din prima zi a recepției unui drum de mare viteză. În lipsa acestor descărcări, fluxurile de trafic metropolitan vor fi gâtuite, presiunea mutându-se pe vechea centură sau pe artere secundare nepregătite.
Soluții provizorii pe termen scurt pentru evitarea blocajului
Pentru a stopa un blocaj operațional major la momentul finalizării lucrărilor, Ministerul Transporturilor a cerut măsuri de criză. Termenele strânse din acest an impun adoptarea unor variante de descărcare temporară, deși acestea implică costuri suplimentare și o siguranță rutieră inferioară proiectelor definitive.
Oficialii din minister încearcă în prezent să obțină un compromis tehnic pe șantier pentru a asigura măcar parțial fluxul auto.
„Nu acceptăm această situație la Ministerul Transporturilor. Am solicitat de urgență CNAIR și constructorului să identifice soluții provizorii pentru toate cele trei puncte de conectare. Pentru Mogoșoaia am discutat deja cu constructorul centurii Buftea și am agreat prioritizarea sensului giratoriu din DN1A. În plus, am solicitat constructorului autostrăzii și am primit o propunere de descărcare provizorie a traficului de pe autostradă în DN1A, care presupune realizarea unei bretele și a unui sens giratoriu provizoriu”, a precizat secretarul de stat Horațiu Cosma.
Ministerul Transporturilor analizează în prezent fezabilitatea acestei soluții de avarie pentru Mogoșoaia și așteaptă configurarea unor variante similare de la inginerii proiectanți pentru nodurile de la Bâcu și Chitila. Scopul declarat este deschiderea traficului pe întregul lot de 20 de kilometri imediat ce covorul asfaltic este finalizat, eliminând riscul unor sectoare recepționate, dar impracticabile.
Lecțiile de management pe care CNAIR refuză să le învețe
Situația curentă de pe A0 Nord demonstrează o problemă cronică de sistem în managementul marilor proiecte de infrastructură din România. Coordonarea defectuoasă dintre direcțiile tehnice ale CNAIR și proiectanții de specialitate duce frecvent la omiterea detaliilor de execuție din vecinătatea autostrăzilor. Cazuri similare au fost înregistrate în trecut și pe secțiuni din autostrăzile A1 sau A3, unde lipsa nodurilor rutiere a întârziat darea în folosință a zeci de kilometri utili.
Erorile din faza de proiectare nu pot fi corectate eficient sub presiunea termenelor de recepție fără a genera costuri suplimentare mari pentru bugetul de stat.
„Problemele de astăzi trebuiau rezolvate acum trei ani, în etapa de proiectare, nu acum, când lucrările se apropie de finalizare. Vom găsi soluțiile necesare pentru ca A0 Nord să poată fi folosită de cetățeni, însă acest caz trebuie să fie o lecție pentru viitor. Marile proiecte de infrastructură ale României trebuie planificate și gestionate mult mai profesionist, astfel încât asemenea situații să nu se mai repete”, a conchis secretarul de stat.
Modul în care vor fi implementate aceste amenajări tehnice provizorii va determina dacă noul sector din A0 Nord își va îndeplini scopul de a decongestiona nordul Capitalei sau dacă va rămâne o dovadă a incapacității administrative de a corela proiectele de transport. O autostradă modernă își demonstrează valoarea economică doar prin eficiența punctelor sale de acces, iar rețeaua de centură a Bucureștiului are nevoie de soluții tehnice definitive, nu de improvizații de ultim moment.
