Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stabilit definitiv împărțirea pe loturi pentru autostrada A13 Brașov – Bacău, un proiect strategic de 174 de kilometri destinat să conecteze Moldova de Transilvania. Traseul a fost structurat în cinci tronsoane funcționale independente pentru a facilita procedurile ulterioare de licitație și execuție. În paralel, echipele de teren avansează cu investigațiile geotehnice, ajungând la un volum de peste 22.700 de metri forați, etapă critică pentru calitatea viitoarelor lucrări de inginerie.
Echilibrarea capacității tehnice a constructorilor și reducerea riscurilor financiare în etapa de șantier au determinat fragmentarea proiectului în sectoare cu lungimi cuprinse între 22 și 47 de kilometri. Decizia asigură posibilitatea ca loturile mai simple din punct de vedere al reliefului să fie atribuite și construite mai rapid, fără a depinde de sectoarele montane mai complexe.
Configurația celor cinci tronsoane ale autostrăzii A13 Brașov-Bacău
Traseul totalizează 174 de kilometri și traversează județele Brașov, Covasna, Bacău, asigurând o legătură directă între rețelele de mare viteză deja existente sau aflate în execuție.
Segmentarea aprobată de CNIR și prestator se prezintă astfel:
-
Lotul 1 (km 0 – km 47): Codlea – Sfântu Gheorghe, cu o lungime de aproximativ 47 km.
-
Lotul 2 (km 47 – km 81): Sfântu Gheorghe – Târgu Secuiesc, cu o lungime de circa 34 km.
-
Lotul 3 (km 81 – km 119): Târgu Secuiesc – Poiana Sărată, sector de 40 km ce traversează zona de trecere carpatică.
-
Lotul 4 (km 119 – km 141): Poiana Sărată – Onești Vest, pe o lungime de 22 km.
-
Lotul 5 (km 141 – km 174): Onești Nord – Răcăciuni, în lungime de aproximativ 33 km.
Studiile anterioare de infrastructură din România au arătat că licitarea unor tronsoane mai lungi de 50 de kilometri generează adesea întârzieri masive în etapa de proiectare și execuție. Împărțirea propusă de CNIR creează un echilibru între eficiența operațională și atragerea marilor constructori din regiune.
Nodurile rutiere și conexiunea strategică cu A7 și A3
Din punct de vedere al conectivității, infrastructura proiectată include 15 noduri rutiere, distribuite în mod egal: câte 5 noduri pe raza fiecăruia dintre cele trei județe traversate. Această densitate de descărcări va permite integrarea fluxurilor de trafic locale și județene în culoarul transeuropean.
Proiectul tehnic prevede două puncte esențiale de legătură la capete:
-
Nodul de mare viteză de la Codlea, unde sectorul se va conecta cu viitoarea autostradă Sibiu – Făgăraș – Brașov.
-
Nodul strategic de la Răcăciuni, care va asigura joncțiunea directă cu Autostrada Moldovei (A7), fluidizând traficul de marfă din regiune.
Realizarea acestor noduri majore transformă tronsonul într-un ecran transversal de legătură între Coridorul IV Pan-European și axa nord-sud a Moldovei.
Sondajele geotehnice, garanția împotriva blocurilor din șantier
Deficiențele din studiile de fezabilitate realizate în trecut au fost principala cauză a blocajelor financiare și a actelor adiționale pe șantierele din România. Pentru a evita aceste erori, anchetele geotehnice pentru autostrada A13 Brașov–Bacău au atins pragul de 22.700 de metri forați.
În prezent, forajele se execută cu trei instalații de mare capacitate mobilizate în zonele Hărman și Prejmer (județul Brașov), respectiv Moacșa (județul Covasna). Datele colectate din aceste foraje sunt indispensabile pentru determinarea exactă a structurii solului, stabilirea fundațiilor pentru poduri și viaducte, precum și pentru determinarea corectă a costurilor estimate înainte de lansarea licitației de execuție.
Finalizarea investigațiilor geotehnice și avizarea Studiului de Fezabilitate vor permite CNIR să scotă la licitație proiectarea și execuția lucrărilor pe loturi individuale, reducând la minim riscul de reziliere a viitoarelor contracte.
