După mai bine de un deceniu în care infrastructura rutieră s-a rezumat la lucrări de suprafață și câteva structuri punctuale, anul 2026 marchează o schimbare de paradigmă: România face trecerea la proiecte de autostradă care includ tuneluri de anvergură, comparabile cu cele din vestul Europei.
Până în prezent, singurul tunel de autostradă finalizat în România rămâne cel de la Săcel, pe Autostrada A1, inaugurat în 2013 și având doar 340 de metri. În lipsa altor astfel de lucrări, autoritățile au apelat în anii următori la soluții alternative, precum ecoductele de pe sectorul Lugoj – Deva, concepute pentru a permite traversarea faunei și pentru stabilizarea unor zone sensibile.
Primele tuneluri de autostradă de peste un kilometru
Pe secțiunea Tigveni – Curtea de Argeș a autostrăzii Sibiu – Pitești, tunelul Momaia, cu o lungime de peste 1,3 km pe sens (2,7 km cumulată), se află în faza finală de execuție și are șanse reale să fie dat în trafic în cursul anului. Este primul tunel rutier din România care depășește pragul simbolic de un kilometru pe galerie.
În paralel, în vestul țării, pe sectorul Margina – Holdea al aceleiași Autostrăzi A1, sunt în execuție două tuneluri majore, însumând 4,6 km de galerii. Acestea reprezintă una dintre cele mai complexe intervenții inginerești din infrastructura rutieră românească, fiind realizate într-o zonă montană dificilă.
Lucrările sunt avansate, iar autoritățile iau în calcul o inaugurare în 2026, deși termenul contractual se extinde până în 2027.
Tehnologii moderne și provocări geotehnice
Tunelurile aflate în execuție sunt realizate în principal prin metoda New Austrian Tunneling Method, o tehnologie modernă care presupune adaptarea permanentă a soluțiilor tehnice în funcție de condițiile reale din teren.
Această abordare este esențială în zonele traversate de autostrăzi, unde structura solului – marne, nisipuri sau argile instabile – impune soluții flexibile și monitorizare continuă. În zonele de portal (intrări și ieșiri), se utilizează frecvent metoda „cut & cover”, pentru a asigura stabilitatea versanților.
Urmează o nouă generație de tuneluri
Dacă 2026 aduce primele inaugurări, următorii ani vor însemna extinderea masivă a acestui tip de infrastructură. Pe Valea Oltului, pe secțiunea Boița – Cornetu, sunt proiectate șapte tuneluri, unele deja în execuție. În paralel, pe Autostrada Unirii A8 sunt planificate zeci de tuneluri, în special pe sectorul montan dintre Harghita și Neamț.
În nord-vest, pe Autostrada Transilvania, viitorul tunel Meseș – estimat la aproape 3 km – va deveni cel mai lung tunel rutier din România, completând una dintre cele mai importante verigi lipsă ale rețelei.
Apariția acestor proiecte marchează maturizarea infrastructurii rutiere din România. Dacă până acum accentul a fost pus pe extinderea rețelei, următoarea etapă presupune depășirea barierelor naturale – în special Carpații – prin lucrări complexe, costisitoare, dar esențiale.
Tunelurile nu sunt doar elemente spectaculoase de inginerie, ci și soluții strategice: reduc timpii de parcurs, cresc siguranța și permit realizarea unor trasee mai eficiente, adaptate standardelor europene.
