O decizie administrativă semnată în ultima zi de mandat a Guvernului a declanșat o criză sistemică fără precedent în gestionarea infrastructurii rutiere naționale. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) contestă oficial decizia ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, de a transfera cinci proiecte MTI strategice, cu o valoare cumulată de 50 de miliarde de lei (aproximativ 10 miliarde de euro), către o nouă structură aflată încă în organizare. Conducerea CNAIR a depus o plângere prealabilă și cere revocarea integrală a ordinului, avertizând că această mutare pune în pericol direct finanțarea și termenele de execuție ale unor autostrăzi și drumuri expres vitale.
Transferul controversat din ziua căderii Guvernului
Ordinul de ministru a fost parafat într-un moment politic extrem de instabil, chiar în ziua în care executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Documentele oficiale arată că măsura de a muta cele cinci proiecte MTI majore a fost adoptată fără o consultare prealabilă a managementului CNAIR și fără o evaluare de impact asupra capacității tehnice a beneficiarului, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).
În loc să asigure stabilitatea administrativă într-un moment de tranziție politică, ordinul introduce o suprapunere de competențe juridice între cele două entități publice. CNAIR reclamă nerespectarea principiului cooperării instituționale și absența totală a unei fundamentări tehnice obligatorii pentru investiții de o asemenea anvergură.
Dezechilibrul de capacitate tehnică dintre companii
Principala vulnerabilitate semnalată de specialiștii în inginerie rutieră vizează structura de personal a noii companii care ar trebui să gestioneze contractele. CNIR este o entitate înființată recent, al cărei aparat operational se află abia în faza de consolidare.
-
Evoluția personalului CNIR: Compania a funcționat cu doar 8 angajați în anul 2024, ajungând la un număr de 73 de salariați în 2025.
-
Portofoliul transferat: Această structură restrânsă ar trebui să preia managementul tehnic și juridic pentru obiective complexe, aflate în stadii diferite de proiectare sau execuție.
Prin comparație, gestionarea unor documentații tehnice, a licitațiilor și a exproprierilor pentru sute de kilometri de drum de mare viteză necesită sute de ingineri, juriști și experți în achiziții publice, resurse pe care noua companie nu le deține în prezent.
Cele cinci investiții majore aflate în pericol de blocaj
Lista proiectelor afectate de acest ordin cuprinde artere rutiere critice pentru conectivitatea regională și internațională a României:
-
Drumul Expres Arad – Oradea: Legătură strategică pentru coridorul de vest.
-
Autostrada București – Alexandria: Proiect esențial pentru descongestionarea traficului din sudul țării.
-
Autostrada Sibiu – Brașov (Secțiunea Făgăraș – Brașov): Un segment montan complex din punct de vedere ingineresc.
-
Alternativa Techirghiol: Soluția de infrastructură destinată fluidizării traficului spre litoralul mării Negre.
-
Podul Giurgiu – Ruse II: Obiectiv transfrontalier de importanță europeană.
Trecerea acestor obiective din portofoliul unei companii cu experiență de decenii în management de contract, cum este CNAIR, către o structură cu mai puțin de o sută de angajați riscă să întrerupă fluxurile de finanțare și să amâne termenele asumate prin contracte.
Ultimatum de la minister și riscul proceselor în instanță
Reacția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a fost una fermă. Instituția a trimis o nouă adresă oficială prin care îi amintește directorului general al CNAIR că aplicarea ordinului nu este opțională, MTI fiind autoritatea tutelară. Documentul avertizează că refuzul sau tergiversarea semnării protocoalelor de predare-primire va atrage revocarea din funcție a conducerii executive și atragerea răspunderii contractuale.
Dacă Ministerul nu va revoca ordinul în urma plângerii prealabile, litigiul se va muta la Curtea de Apel, în secția de contencios administrativ. Un proces de durată va bloca juridic capacitatea de decizie asupra celor cinci proiecte, constructorii neștiind în mod cert cine este beneficiarul legal care poate semna situațiile de lucrări sau ordinele de plată.
Pierderi financiare colaterale pentru bugetul de stat
Tensiunile administrative vin într-un moment oricum dificil pentru managementul drumurilor naționale. În paralel cu disputa pe cele 10 miliarde de euro, instituția se confruntă cu un eșec juridic major. România a pierdut un arbitraj internațional de anvergură în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti, fiind obligată la plata unor despăgubiri de 340 de milioane de lei. Cumulate, aceste disfuncționalități de management și instabilitatea regulilor jocului administrativ afectează predictibilitatea de care companiile de construcții au nevoie pentru a rămâne mobilizate pe șantiere.
