Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a anunțat o creștere semnificativă a progresului fizic pentru autostrada Sibiu-Pitești, secțiunea 2, una dintre cele mai dificile și complexe legături rutiere montane din România. Deși mobilizarea constructorilor pe sectoarele autorizate este optimă, finalizarea integrală a proiectului depinde în mod direct de un document birocratic esențial. Lipsa unui Acord Revizuit de Mediu pentru totalul celor 31,33 de kilometri dintre Boița și Cornetu împiedică în acest moment deschiderea completă a fronturilor de lucru.
Asocierea de constructori turci Mapa-Cengiz demonstrează o mobilizare solidă în teren, operând în prezent cu un efectiv de 650 de muncitori și peste 200 de utilaje grele. Cu toate acestea, randamentul echipajelor tehnice este limitat strict la zonele care au primit deja acceptul legal de construire, restul șantierului fiind în așteptare din motive procedurale.
Radiografia tehnică a lucrărilor pe sectorul Boița-Cornetu
În ciuda barierelor administrative, activitatea pe secțiunile deblocate se desfășoară în ritm susținut, fiind concentrată simultan pe structurile de artă majore. Echipele tehnice lucrează în paralel la 9 viaducte și 3 tuneluri de importanță critică (Balota, Robești și Boița 1).
Situația detaliată a lucrărilor la viaducte indică un stadiu fizic variabil, situat între 14% și 87%. În funcție de faza de execuție specifică fiecărui amplasament, operațiunile includ forarea și turnarea piloților, realizarea elevațiilor și asamblarea suprastructurilor metalice sau din beton.
Situația din subteran, pe cele trei tuneluri aflate în execuție, se prezintă astfel:
-
Tunelul Robești (900 m): Reprezintă cel mai avansat punct al lucrărilor subterane, având un stadiu fizic de aproximativ 36%. Ambele galerii ale tunelului au fost deja străpunse în totalitate, iar în prezent eforturile sunt orientate către montarea sistemelor de hidroizolație și turnarea betonului pentru căptușeala definitivă.
-
Tunelul Boița 1 (264 m / 247 m): Înregistrează un progres tehnic global de 21%. Până la această dată, echipele au excavat primii 26 de metri din galeria dreaptă și 106 metri din galeria stângă.
-
Tunelul Balota (500 m): Se află în faza inițială de execuție, cu un stadiu fizic estimat la 3%. Activitatea curentă se concentrează pe amenajarea portalului de la intrare, fiind excavați primii 27 de metri din galeria dreaptă.
Concomitent cu structurile majore de pe traseu, constructorul execută lucrări liniare de terasamente, care implică excavații masive și realizarea de umpluturi. Pentru asigurarea stabilității versanților se aplică proceduri de torcretare și consolidare, în timp ce colectarea și evacuarea apelor pluviale sunt asigurate prin turnarea rigolelor betonate.
Absența acordului de mediu limitează autorizațiile de construire
Elementul critic care blochează extinderea completă a lucrărilor pe întreaga lungime a lotului este emiterea Acordului Revizuit de Mediu. Reprezentanții CNAIR subliniază că, în absența acestui document actualizat, Ministerul Transporturilor nu poate emite din punct de vedere legal Autorizațiile de Construire pentru toate sectoarele rămase.
Birocrația administrativă riscă astfel să decupleze ritmul alert impus de constructor în teren de calendarul oficial de implementare a proiectului. Pentru o autostradă montană, unde fereastra de lucru cu temperaturi optime este limitată, fiecare lună de întârziere a avizelor poate genera decalaje majore în graficul de livrare.
Datele financiare și complexitatea structurală a proiectului A1
Secțiunea 2 Boița-Cornetu face parte integrantă din coridorul european de transport și reprezintă una dintre cele mai mari provocări inginerești din istoria infrastructurii din România. Din cauza reliefului accidentat din Defileul Oltului, densitatea structurilor pe kilometru liniar este una fără precedent.
Pentru a asigura o viteză de proiectare optimă și un profil geometric conform standardelor europene de autostradă, proiectul include:
-
7 tuneluri cu o lungime cumulată de aproximativ 5 kilometri.
-
24 de poduri și 24 de viaducte, însumând o lungime totală de circa 11 kilometri de structuri suspendate.
Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție se ridică la 4,25 miliarde de lei (fără TVA). Angajamentul financiar este acoperit prin fonduri europene nerambursabile, alocate prin Programul Transport (PT) 2021-2027, garantând astfel fluxul de numerar necesar decontării rapide a lucrărilor, cu condiția ca Ministerul Mediului și CNAIR să deblocheze urgent restul coridorului expropriat.
