Consiliul General a aprobat bugetul Municipiului București pentru anul 2026, stabilind o sumă totală de 8,5 miliarde lei, o valoare ce marchează o creștere de 16% față de exercițiul financiar precedent. Această rectificare pozitivă de 1,6 miliarde de lei este direcționată strategic către o componentă de dezvoltare care a lipsit în anii anteriori, bugetul de investiții fiind triplat față de nivelul de sub un miliard de lei înregistrat în 2025. Primarul general, Ciprian Ciucu, a subliniat că prioritatea administrativă este deblocarea proiectelor de infrastructură care au stagnat și creșterea calității vieții urbane prin predictibilitate financiară.
Radiografia financiară a Capitalei: Mai puțini bani pe funcționare, mai mulți pe dezvoltare
Structura bugetară de anul acesta indică o tentativă de eficientizare a aparatului administrativ. Cheltuielile de funcționare ale Primăriei Municipiului București (PMB) au fost reduse la 4 miliarde de lei, comparativ cu cele 4,9 miliarde de lei de anul trecut. Această economie de 900 de milioane de lei a fost redistribuită către investiții productive, semnalând o schimbare de paradigmă în gestionarea banului public.
O presiune constantă asupra bugetului rămâne capitolul subvențiilor, care însumează 2,6 miliarde de lei. Din această sumă, 1,37 miliarde lei sunt alocați pentru susținerea transportului în comun, iar 1,21 miliarde lei pentru sistemul de termoficare. Deși cifrele par ridicate, ele reprezintă motorul de funcționare de bază al unui oraș care încă se luptă cu pierderi tehnice masive și un parc auto în curs de înnoire.
Investiții masive în infrastructură și modernizarea liniilor de tramvai
Direcția principală a acestui buget este modernizarea rețelelor urbane. Pentru prima dată în istoria recentă, suma alocată investițiilor propriu-zise se ridică la 2,7 miliarde lei. Din acest portofoliu, două axe majore primesc finanțări de aproximativ un miliard de lei fiecare:
-
Modernizarea sistemului de termoficare: Peste 1 miliard de lei pentru reabilitarea conductelor magistrale.
-
Infrastructura feroviară urbană: Aproape 1 miliard de lei pentru modernizarea a 50 de kilometri de linie de tramvai, un pas critic pentru reducerea poluării și a timpilor de așteptare.
Aceste investiții în infrastructură sunt completate de un fond de 198 de milioane de lei destinat consolidării clădirilor cu risc seismic, o vulnerabilitate istorică a Bucureștiului care primește, în sfârșit, o atenție financiară proporțională cu pericolul public.
Proiecte rutiere prioritare și regenerare urbană
Pe segmentul de drumuri, bugetul vizează finalizarea unor restanțe cronice. Prelungirea Ghencea beneficiază de 130 de milioane de lei, în timp ce pentru supralărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu au fost alocați 76 de milioane de lei. Aceste două proiecte sunt esențiale pentru fluidizarea traficului în zonele de vest și de nord, unde densitatea rezidențială și de business a depășit demult capacitatea de preluare a drumurilor existente.
Alte alocări relevante pentru mobilitate și siguranță includ:
-
Modernizarea și reparația străzilor: 147 milioane lei.
-
Consolidarea pasajelor strategice (Bucur Obor, Lujerului, Victoriei și Podul Băneasa): 15,5 milioane lei.
-
Lucrări de întreținere la Pasajul Basarab: 20 milioane lei.
-
Înnoirea parcului STB: 85 milioane lei pentru achiziții de vehicule și 44,8 milioane lei pentru modernizarea depourilor.
Pe lângă aspectul tehnic, bugetul acoperă și nevoia de estetică și utilitate publică în zona centrală. Reconstruirea Podului Calicilor (12 milioane lei) și amenajarea malurilor Dâmboviței pe tronsonul Unirii-Izvor (65 milioane lei) fac parte din planul de regenerare urbană menționat de primarul general.
Perspectiva editorială: De la cifre la realitatea din teren
Aprobarea acestui buget, deși venită cu întârziere, oferă cadrul necesar pentru ca șantierele Capitalei să nu se oprească din motive financiare. Creșterea componentei de investiții de la mai puțin de un miliard în 2025 la 2,7 miliarde în 2026 este un indicator de sănătate administrativă, cu condiția ca rata de absorbție și execuția lucrărilor să țină pasul cu alocările.
Pentru bucureșteni, miza nu este doar suma de 8,5 miliarde lei, ci modul în care acești bani vor scurta timpul petrecut în trafic sau vor asigura căldura în calorifere pe timpul iernii. Reducerea cheltuielilor de funcționare cu aproape 20% arată că există loc de eficientizare, iar redirecționarea acestor fonduri către proiecte precum cel din Dimitrie Pompeiu sau Henri Coandă (53 milioane lei) reprezintă singura soluție sustenabilă pentru un oraș care suferă de subfinanțare cronică în zona de dezvoltare.
