Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a lansat procedura de licitație pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, un contract strategic care include și realizarea unui sector de aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. Până la termenul-limită din 26 ianuarie 2026, au fost depuse opt oferte pentru tronsonul 4, desfășurat între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu statul vecin.
Proiectul este finanțat prin Programul Security Action for Europe (SAFE) și reprezintă, în premieră, o investiție rutieră majoră realizată de România dincolo de graniță. Potrivit CNIR, contractul prevede inclusiv acordarea unui punctaj suplimentar ofertanților care își asumă finalizarea accelerată a unui sector critic de traseu.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a subliniat că procedura de atribuire include stimulente pentru reducerea termenelor de execuție: constructorii pot obține punctaj suplimentar dacă se angajează să finalizeze, în maximum 18 luni, sectorul de 2,77 kilometri cuprins între nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni.
Contractul are o durată totală de 46 de luni, din care 10 luni sunt prevăzute pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Tronsonul 4 al Autostrăzii A8 măsoară 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a investiției se ridică la aproximativ 4,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul SAFE.
Pe acest sector sunt prevăzute lucrări de artă majore: 14 poduri și pasaje, două tuneluri — dintre care unul, situat la kilometrul 83, va avea o lungime de aproximativ 1.760 de metri — precum și două noduri rutiere, respectiv un nod de perspectivă cu legătură către Spitalul Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.
Un lot aparent simplu, cu dificultăți reale
Deși tronsonul dintre Iași și Ungheni nu traversează zona montană a Autostrăzii Unirii, lucrările sunt mai complexe decât par la o primă analiză, atrage atenția Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Iași Infrastructură”. Directorul asociației, dl dr. ing. Marius Lucian Lupu, explică faptul că particularitățile de relief și structura lucrărilor impun soluții tehnice consistente.
„Vorbim despre o zonă colinară în proximitatea municipiului Iași, unde lucrările de terasamente sunt semnificative. Deși traseul nu pare spectaculos din punct de vedere altimetric, proiectul include numeroase structuri, poduri, pasaje, viaducte și două tuneluri, ceea ce ridică nivelul de dificultate. Din perspectivă inginerească, nu este un lot simplu, chiar dacă nu se compară cu sectoarele montane ale A8”, a explicat dr. ing. Marius Lucian Lupu.
Potrivit acestuia, adevărata provocare este însă respectarea calendarului impus de finanțarea europeană.
SAFE: finanțare strategică, dar cu termene stricte
Programul SAFE este destinat în principal investițiilor din domeniul apărării, însă include și proiecte de infrastructură de importanță strategică, precum Autostrăzile A7 și A8. Pentru aceste obiective, România ar urma să beneficieze de o alocare estimată între 4 și 5 miliarde de euro, dintr-un total de 16,7 miliarde de euro disponibile la nivel național.
„Problema majoră este legată de timp. Pentru a putea accesa finanțarea SAFE, contractele trebuie semnate într-un termen foarte scurt, practic până la finalul primăverii. În condițiile în care multe proceduri sunt în desfășurare, iar unele pot fi afectate de contestații, este extrem de dificil să ne încadrăm în acest calendar. Ar fi nevoie de o derulare fără sincope a tuturor etapelor”, a declarat directorul Asociației „Iași Infrastructură”.
Presiune suplimentară asupra bugetului de stat
Un alt aspect esențial semnalat de specialiști este faptul că fondurile SAFE nu sunt nerambursabile, ci reprezintă împrumuturi pe termen lung, chiar dacă în condiții financiare avantajoase.
„Chiar și în ipoteza în care toate contractele ar fi semnate rapid, valoarea totală a proiectelor depășește alocarea disponibilă prin SAFE. Diferența va trebui acoperită din bugetul de stat, la care se adaugă costurile de expropriere, deloc neglijabile, mai ales în zonele periurbane și urbane. Este adevărat că vorbim despre dobânzi reduse și perioade lungi de rambursare, însă obligația de returnare a fondurilor rămâne”, a precizat dr. ing. Marius Lucian Lupu.
În acest context, Asociația „Iași Infrastructură” avertizează că implementarea Autostrăzii Unirii prin mecanismul SAFE presupune un efort administrativ și financiar considerabil, iar respectarea termenelor va fi decisivă pentru succesul acestui proiect strategic.
