Lucrările pentru noul pod peste Tisa și amenajarea punctului de trecere a frontierei au intrat în linie dreaptă, conform datelor verificate pe teren de autoritățile din România și Ucraina. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a efectuat o vizită de lucru pe malul ucrainean, alături de consulul României la Solotvino, Florin-Grațian Pârvu, și de președintele Administrației Regionale Militare Transcarpatia, Myroslav Biletskyi. Obiectivul întâlnirii a fost sincronizarea etapelor de execuție, în condițiile în care proiectul structural majorează capacitatea de tranzit de mărfuri și persoane în nordul țării.
Această conexiune transfrontalieră preia presiunea de pe punctele de trecere existente și scurtează rutele comerciale europene către Ucraina. Investiția totală depășește 110 milioane de euro, fiind finanțată parțial prin fonduri europene și bugete naționale. Ea reprezintă o componentă strategică pentru coridoarele de transport din regiune.
Calendarul operaționalizării și graficul de execuție până la finalul anului
Graficul de lucrări agreat de cele două părți prevede o deschidere etapizată a traficului, corelată cu finalizarea infrastructurii de scanare și control vamal. Prima fază va fi activată în vara acestui an, urmând ca procedurile să fie extinse treptat pentru toate categoriile de vehicule.
-
August 2026: Finalizarea lucrărilor de betonare a platformei vamale ucrainene, trasarea fluxurilor rutiere și deschiderea traficului ușor pe sensul de intrare în Ucraina.
-
Toamna 2026: Montarea structurilor logistice și a celor 13 module destinate personalului Poliției de Frontieră și Autorității Vamale.
-
Decembrie 2026: Finalizarea completă a amenajărilor, deschiderea fluxului de intrare în România și punerea în funcțiune a punctului de frontieră la capacitate maximă pentru traficul greu și de pasageri.
Datele tehnice ale infrastructurii rutiere și vamale
Proiectul tehnic de pe malul ucrainean oglindește standardele dimensionale aplicate deja pe secțiunea românească a legăturii rutiere. Constructorii au finalizat lucrările hidrotehnice de consolidare a malului drept al râului Tisa și execută în prezent platforma vamală principală.
Turnarea betonului se realizează pe o suprafață de aproximativ 13.000 de metri pătrați. Conexiunea rutieră dintre pod și ieșirea din vamă este asigurată printr-un drum nou cu o lungime de un kilometru, configurat cu două benzi de circulație separate pe sens.
Pentru a evita blocajele specifice punctelor de frontieră mari, proiectul include o zonă dedicată serviciilor adiacente. Aceasta este amplasată în afara fluxului principal de tranzit și va cuprinde o parcare securizată cu 60 de locuri destinată autocamioanelor, spații de cazare și facilități comerciale pentru șoferi. Drumul de acces către parcare este executat separat, eliminând riscul formării de cozi pe benzile de rulare principale. În ceea ce privește logistica de control, opt din cele 13 module prefabricate de monitorizare au fost deja livrate în șantier.
Bugetele alocate și impactul economic pe termen lung
Efortul financiar este împărțit între cele două state membre ale proiectului transfrontalier. România asigură o finanțare de aproximativ 60 de milioane de euro, sumă direcționată către construcția efectivă a podului peste Tisa și a facilităților de control de pe malul stâng. Ucraina alocă aproximativ 50 de milioane de euro pentru rețeaua rutieră de legătură și platformele administrative aferente.
Această corelare a resurselor deblochează un coridor logistic esențial pentru transportul internațional de mărfuri. Până la demararea acestui proiect, infrastructura din nordul României suferea din cauza lipsei unor puncte de trecere de mare tonaj moderne, capabile să preia fluxurile comerciale în creștere.
Noua conexiune reduce timpii de așteptare și oferă o alternativă viabilă pentru transportatori, generând un impact economic pozitiv direct asupra județelor limitrofe și asupra rețelei naționale de drumuri rapide. Prezența infrastructurii de servicii și separarea fluxurilor de trafic ușor și greu demonstrează o schimbare de paradigmă în proiectarea punctelor de frontieră, unde accentul se pune pe fluență și siguranță rutieră.
