Curtea de Apel București a decis suspendarea ordinului prin care ministrul Transporturilor transfera cinci proiecte de infrastructură rutieră majore de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Decizia instanței, pronunțată în urma unui demers juridic fără precedent inițiat chiar de conducerea CNAIR împotriva propriului minister, blochează temporar o tentativă de reformă instituțională. Hotărârea are efecte imediate asupra unor șantiere cheie, printre care se numără Drumul Expres Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria și sectorul Făgăraș – Brașov.
Conform datelor publicate de publicația ebihoreanul.ro, decizia nu este definitivă și poate fi atacată de Ministerul Transporturilor la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de cinci zile. Până la o sentință definitivă sau până la judecarea pe fond a acțiunii de anulare, gestionarea acestor coridoare de transport rămâne într-o stare de incertitudine juridică și operațională.
Miza transferului și argumentele tehnice din spatele reformei
Ordinul de ministru 475/2026, emis pe data de 5 mai, obliga CNAIR ca în termen de 15 zile să predea documentația și managementul pentru cinci investiții strategice naționale. Scopul declarat al acestei măsuri a fost accelerarea procedurilor de execuție, în condițiile în care structura clasică a CNAIR este deseori suprasolicitată de numărul uriaș de proiecte aflate simultan în derulare.
Lista celor cinci obiective disputate include rețele rutiere critice pentru conectivitatea regională:
-
Drumul Expres DEx Oradea – Arad;
-
Autostrada A6 București – Alexandria;
-
Autostrada Sibiu – Brașov, secțiunea Făgăraș – Brașov;
-
Varianta de ocolire Techirghiol;
-
Podul Giurgiu – Ruse II.
Transferul către CNIR era văzut de conducerea ministerului ca o soluție de deblocare. De exemplu, în cazul drumului expres Oradea – Arad, licitațiile pentru cele trei tronsoane au fost finalizate încă din vara anului trecut. Cu toate acestea, CNAIR a decalat ordinul de începere a lucrărilor până la 1 martie 2027, invocând lipsa acută de fonduri disponibile în acel moment din Programul Transporturi 2021-2027. Reprezentanții CNIR au afirmat public că dețin capacitatea logistică și financiară de a demara șantierele în vara acestui an, evitând astfel riscul de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile.
Precedentul din instanță și blocajul instituțional
Reacția managementului CNAIR a marcat o premieră în administrația centrală din România. Directorul general Cristian Pistol, susținut de cinci directori executivi ai companiei, a contestat direct decizia ministrului prin plângere prealabilă, deschizând ulterior acțiunea în instanță pe 20 mai.
Conducerea executivă a CNAIR și-a motivat acțiunea prin argumentul că noua companie, CNIR, nu are încă structurile complet operaționale pentru a gestiona proiecte de o asemenea anvergură tehnică și financiară. În plus, aceștia au reclamat lipsa unei consultări prealabile și contextul politic al emiterii actului. Deși argumentele politice legate de statutul guvernului nu au relevanță juridică directă în emiterea ordinelor de ministru administrative, instanța a considerat necesară suspendarea efectelor actului până la clarificarea fondului problemei.
Consecințele economice ale disputei de competență
Amânarea implementării acestor proiecte de infrastructură rutieră generează costuri indirecte majore pentru economia națională. Fragmentarea decizională dintre cele două entități publice — una istorică, dar marcată de birocrație, și alta nouă, concepută special pentru marii coridori de transport — riscă să creeze un vid de autoritate pe șantiere.
Pentru județele din vestul și sudul țării, această suspendare înseamnă reîntoarcerea la termenele inițiale, mai îndepărtate. Pentru sectorul de construcții, lipsa de predictibilitate privind autoritatea de management contractantă îngreunează planificarea resurselor tehnice și a utilajelor. Până la o reacție oficială a Ministerului Transporturilor sau până la declararea recursului, calendarul tehnic al lucrărilor rămâne suspendat în birocrație.
