Segmentul final al Autostrăzii A8, care asigură conexiunea vitală între Iași și Republica Moldova prin noul pod de la Ungheni, a devenit recent ținta unei campanii de dezinformare pe rețelele de socializare. Adrian Covăsneanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a postat pe Facebook o analiză detaliată prin care demontează cifrele vehiculate în spațiul public, explicând structura financiară a contractului și miza geopolitică a acestui proiect de infrastructură duală.
Campania de tip „fake news”, distribuită masiv pe platforme precum TikTok, susține în mod eronat că România ar transfera suma de 700 de milioane de euro către Republica Moldova pentru construcția a doar 5 kilometri de autostradă. În realitate, datele tehnice din documentația de licitație indică o distribuție radical diferită a costurilor și o structură de finanțare europeană specifică zonelor de frontieră ale NATO.
Realitatea cifrelor: 93% din investiție rămâne pe teritoriul României
Analiza contractului atribuit recent pentru Tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii (A8), care cuprinde traseul DN 24/Iași–Pod Ungheni, arată că acuzațiile privind „scurgerea de fonduri” sunt lipsite de fundament tehnic. Proiectul este finanțat prin programul SAFE, un mecanism european dedicat infrastructurii cu utilitate duală, civilă și militară, esențial pentru mobilitatea trupelor pe Flancul Estic al UE.
Tronson 4 DN24 (Iași) – Vamă (Pod peste Prut la Ungheni)
Potrivit datelor publice extrase din documentația de licitație, valoarea estimată a lucrărilor pe teritoriul României se ridică la 4,709 miliarde de lei. În contrast, segmentul de pe teritoriul Republicii Moldova are o valoare estimată de 320 milioane de lei.
Fostul secretar de stat Adrian Covăsneanu punctează: „Nu România „trimite bani Moldovei” – ci este un proiect de infrastructură europeană cofinanțat, parte din extinderea rețelei TEN-T spre Est. […] Valoarea estimată a lucrărilor pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă circa 6,4% din contract. Da, sub 7% din contract. La valoarea adjudecată, lucrările din Republica Moldova reprezintă echivalentul a circa 45–50 milioane euro, finanțate prin SAFE. Restul de peste 650 milioane euro rămân, evident, pe teritoriul României.”
Impactul economic local și companiile implicate
Dincolo de aspectele legate de traseu, analiza evidențiază faptul că fondurile europene accesate pentru Autostrada Unirii alimentează direct economia regională și națională. Câștigătorul licitației, grupul italian Itinera S.p.A., operează printr-un consorțiu larg care include numeroși subcontractanți români de calibru.
Printre entitățile care vor executa lucrările se numără firme precum Tecnic Consulting, Luxten, Pirotehnic OSB, Terra Silva, Elektra Invest, SD Green și CIS Gaz. Implicarea acestor companii garantează că o parte semnificativă din valoarea contractului se va reflecta în locuri de muncă și cifră de afaceri pentru industria de construcții și inginerie din România.
Infrastructura duală ca imperativ de securitate
Contextul geopolitic actual transformă A8 dintr-un simplu coridor economic într-un activ strategic de securitate. Regiunea Moldovei suferă istoric de un deficit cronic de conectivitate, având doar 52 de kilometri de autostradă în exploatare după aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană.
În acest scenariu, atacarea proiectelor care facilitează legătura transfrontalieră ridică semne de întrebare asupra intereselor din spatele acestor narațiuni. Covăsneanu avertizează asupra vulnerabilității Moldovei: „CINE SE OPUNE DEZVOLTĂRII INFRASTRUCTURII ÎN ZONA DE FLANC ESTIC UE? Operațiune țintită de dezinformare organizată împotriva infrastructurii de flanc estic? […] Cineva care atacă un proiect de conectivitate transfrontalieră — în contextul în care frontiera estică a României și implicit NATO are o nevoie acută de infrastructură duală civil-militară — sau nu înțelege miza geopolitică, sau o înțelege prea bine.”
Lipsa unei prezențe structurale a NATO în regiune și deficiențele rețelei feroviare neelectrificate fac ca finalizarea tronsonului 4 al A8 să fie critică nu doar pentru traficul greu spre Chișinău, ci și pentru capacitatea de reacție rapidă în cazul unui conflict. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să combată eficient aceste fluxuri de dezinformare care riscă să submineze sprijinul public pentru cel mai important proiect de infrastructură din regiunea Iașului.
