O dispută administrativă dură a izbucnit public la data de 15 iulie 2026, după ce bugetul CNAIR a devenit mărul discordiei între directorul general al companiei, Cristian Pistol, și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Miza conflictului o reprezintă deblocarea a 518 de posturi din structura de personal, pe care conducerea tehnică le consideră esențiale pentru exploatarea autostrăzilor noi și implementarea reformelor asumate prin PNRR, în timp ce reprezentantul ministerului reclamă cheltuieli salariale nejustificate.
Tensiunile vin într-un moment critic pentru infrastructura rutieră, în care rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut accelerat, iar regulile europene obligă România să aplice sisteme moderne de taxare.
Radiografia cifrelor din spatele disputei pentru bugetul CNAIR
Pentru a înțelege dacă este vorba despre o extindere nejustificată a aparatului bugetar sau despre o necesitate tehnică reală, trebuie analizat raportul dintre numărul de angajați și lungimea rețelei administrate. Datele oficiale prezentate de conducerea companiei de drumuri arată o evoluție liniară a personalului în ultimii șase ani:
-
Anul 2019: CNAIR înregistra 6.916 salariați.
-
Anul 2026: Compania numără 6.921 de salariați, adică o creștere de doar cinci oameni în șase ani.
În același interval de șase ani, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres aflate în administrare a crescut cu peste 564 de kilometri. Numai în cursul anului 2024 au fost dați în circulație 197 de kilometri de drum rapid, un record istoric pentru România.
Din punct de vedere tehnic, deschiderea de noi șosele de mare viteză atrage automat obligații de întreținere curentă, operațiuni de deszăpezire, echipe de intervenție rapidă și personal specializat pentru monitorizarea și operarea tunelurilor pe parcursul a 24 de ore din 24. Conducerea CNAIR susține că structura actuală este subdimensionată în raport cu standardele de siguranță rutieră.
Poziția Ministerului Transporturilor și argumentele aduse de Horațiu Cosma
De cealaltă parte a baricadei administrative, secretarul de stat Horațiu Cosma susține că decizia de a respinge varianta inițială a bugetului a protejat banul public de cheltuieli inutile. Conform oficialului guvernamental, solicitarea inițială depășea limitele prudenței bugetare.
Reprezentantul ministerului afirmă că revizuirea documentului a generat economii estimate la peste 75 de milioane de lei, din care 56 de milioane de lei reprezintă exclusiv cheltuieli de natură salarială. În viziunea sa, aparatul administrativ nu trebuie extins exagerat, iar eficientizarea activității trebuie realizată prin reorganizarea resurselor interne existente.
Ministerul Transporturilor susține că nu s-a opus întăririi echipelor din teritoriu acolo unde există puncte critice. Totuși, conform aceleiași surse, decizia finală de a tăia la pachet atât cele 126 de posturi din aparatul central, cât și cele aproximativ 400 de posturi din districtele de drumuri a aparținut managementului executiv al CNAIR.
Riscul ratării PNRR: De ce depinde sistemul TollRo de aceste angajari CNAIR
Dincolo de disputele politice de moment, blocajul are un impact direct asupra angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Cea mai mare vulnerabilitate identificată de specialiști vizează sistemul TollRo, noul mecanism de taxare la kilometru pentru transportul greu de marfă.
Această reformă, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), beneficiază de o fereastră de finanțare valabilă doar până la 31 august 2026. Termenul legal de punere în funcțiune a sistemului este 1 octombrie 2026.
Dintre posturile blocate în noul buget, 126 erau repartizate direct structurilor care vor opera tehnic infrastructura TollRo. Un sistem național complex de monitorizare și taxare digitală nu poate funcționa automat și necesită personal instruit cu luni înainte de lansarea oficială.
Consecințele neimplementării la timp sunt majore:
-
Pierderea fondurilor europene asociate acestei reforme specifice din PNRR.
-
Menținerea deficitului de finanțare pentru întreținerea drumurilor naționale. În prezent, rovinieta clasică acoperă doar 30% din sumele necesare lucrărilor de reparații, în timp ce TollRo este proiectat să urce gradul de acoperire directă la 70%.
Proceduri birocratice prelungite și funcționarea în regim de avarie
Din punct de vedere juridic, simpla aprobare a bugetului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) nu deblochează automat posturile. Pentru demararea procedurilor de angajare ale CNAIR, este obligatorie obținerea unui memorandum în Guvern, urmată de o Hotărâre de Guvern (HG) inițiată de Ministerul Transporturilor și avizată de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor.
Din cauza întârzierilor acumulate în aprobarea bugetului, termenele prevăzute de Ordonanța de Urgență 26/2013 au fost depășite semnificativ. În toată această perioadă, compania de drumuri a fost obligată să funcționeze conform regulii restrictive de 1/12 din bugetul anului precedent.
Acest regim de avarie temporară limitează capacitatea de reacție a drumarilor, forțând amânarea unor proceduri de achiziție pentru materiale de întreținere și decalarea programelor de reparații curente pe rețeaua națională. Până la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, operațiunile tehnice din teritoriu rămân limitate de constrângerile financiare lunare.
