A1 Boița–Cornetu după septembrie: 12,6% în monitorizarea independentă, în timp ce procedura acordului de mediu intră în etapa decisivă

Filmările de la finalul lunii septembrie arată avans pe structurile și tunelurile secțiunii Boița–Cornetu, însă evaluările privind progresul general diferă. CNAIR indică în august un nivel apropiat de 15%, în timp ce Asociația Pro Infrastructură estimează 12,6% la final de septembrie. În paralel, dezbaterile publice pentru acordul de mediu revizuit s-au încheiat la 1 octombrie, documentul fiind esențial pentru extinderea lucrărilor pe restul amplasamentului.

Diferența de procente trebuie citită prin metodologia de măsurare

Un procent oficial certificat și o estimare independentă nu sunt neapărat construite din aceleași cantități și momente de raportare. CNAIR lucrează cu situații contractuale și cantități certificate, în timp ce monitorizarea externă poate estima vizual sau pe baza informațiilor publice. De aceea, diferența de 15%–12,6% nu poate fi tratată automat ca o contradicție tehnică.

Mai relevantă este tendința: proiectul avansează pe fronturile autorizate, dar progresul general rămâne redus raportat la complexitatea și durata contractului. Structurile și tunelurile vizibile nu acoperă încă întregul traseu.

Acordul revizuit condiționează accesul la restul șantierului

Procedura de revizuire a acordului de mediu a ajuns la dezbateri publice în localitățile de pe traseu, ultima etapă anunțată fiind la Tigveni, pe 1 octombrie. După analizarea observațiilor și finalizarea procedurii, acordul poate permite emiterea autorizațiilor pentru sectoarele care nu sunt încă disponibile constructorului.

Pe un lot montan, lipsa accesului pe o parte a amplasamentului nu poate fi compensată complet prin concentrarea utilajelor în altă zonă. Portalurile tunelurilor, viaductele și terasamentele sunt legate într-o succesiune fizică. Dacă un sector intermediar rămâne blocat, continuitatea traseului nu poate fi realizată.

Tunelurile și viaductele avansează, dar nu reprezintă întregul proiect

În septembrie au fost vizibile lucrări la tunelurile Robești și Balota și la viaductele din zona Boița. Aceste structuri concentrează volume mari și au cicluri lungi de execuție, astfel că progresul lor timpuriu este important pentru calendar.

Totuși, secțiunea are 31,33 km, șapte tuneluri și aproximativ 11 km cumulați de poduri și viaducte. Densitatea structurilor înseamnă că proiectul nu poate fi evaluat doar prin două sau trei puncte spectaculoase filmate cu drona.

Mobilizarea devine critică după deblocarea administrativă

Asociația Pro Infrastructură a criticat nivelul mobilizării, în timp ce autoritățile au indicat progres pe fronturile disponibile. Cele două aspecte se vor putea verifica mai clar după emiterea documentelor care permit accesul pe o suprafață mai mare a traseului.

Dacă acordul revizuit și autorizațiile sunt emise, constructorul Mapa–Cengiz va trebui să deschidă rapid fronturi noi. Atunci ritmul nu va mai fi limitat în aceeași măsură de disponibilitatea administrativă a amplasamentului, iar capacitatea reală de producție va deveni mai ușor de evaluat.

Contractul de 4,25 miliarde de lei rămâne unul dintre cele mai dificile din România

Secțiunea Boița–Cornetu are o valoare de 4,25 miliarde de lei fără TVA și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027. Contractul include 18 luni de proiectare și 50 de luni de execuție.

Traseul dintre Valea Oltului, DN7, calea ferată și râul Olt impune soluții cu numeroase structuri și lucrări geotehnice. Această configurație explică de ce disponibilitatea completă a coridorului este esențială: fiecare tunel și viaduct trebuie conectat prin sectoare care, la rândul lor, pot necesita consolidări și lucrări de protecție.

După închiderea dezbaterilor publice, următoarea bornă nu este un nou procent de progres, ci emiterea acordului revizuit și a autorizațiilor care pot transforma șantierul fragmentat într-unul desfășurat pe întregul traseu.