A7 Bacău–Pașcani: de ce nodul turbion de la Pașcani este esențial pentru legătura cu A8

Un nod strategic, cu progres diferit de cel al lotului

Pe ultimul lot al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani, nodul rutier care va asigura conexiunea cu Autostrada Unirii A8 reprezintă una dintre cele mai importante structuri ale proiectului. Potrivit informațiilor comunicate de directorul general CNAIR, Cristian Pistol, la 16 octombrie 2026, nodul de la Pașcani a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 35%. Această valoare este distinctă de progresul întregului lot Mircești–Pașcani, care depășise 55%. Diferența este relevantă: un sector de autostradă poate avansa la terasamente și asfaltări în timp ce un nod complex rămâne într-o etapă mai puțin avansată.

Lotul 3 Mircești–Pașcani are 28,09 kilometri și este executat de constructorul român UMB. La data raportării, antreprenorul mobilizase aproximativ 350 de muncitori și peste 100 de utilaje și camioane. Activitățile includeau terasamente, straturi de îmbrăcăminte rutieră, infrastructura podurilor și pasajelor, precum și amenajarea spațiilor de servicii. Aceste lucrări se desfășoară simultan, însă ritmul fiecărei categorii poate fi diferit în funcție de accesul la amplasament, soluțiile tehnice și condițiile din teren.

Ce înseamnă un nod de tip turbion

Nodul de la Pașcani este proiectat cu opt bretele de racordare și este prezentat de CNAIR drept primul nod de tip turbion din rețeaua românească de autostrăzi. Configurația urmărește transferul fluxurilor dintre două coridoare majore fără conflictele caracteristice intersecțiilor la nivel. În practică, avantajele unui nod complet denivelat depind de geometria rampelor, de razele curbelor, de distanțele de vizibilitate și de capacitatea fiecărei ramuri. Simpla denumire de nod turbion nu garantează fluiditatea; aceasta trebuie susținută de proiectare, semnalizare și întreținere corespunzătoare.

Un asemenea nod nu se reduce la o singură structură. Sunt necesare bretele cu rampe și deblee sau ramblee, pasaje la niveluri diferite, sisteme de drenaj și lucrări pentru stabilitatea terasamentelor. Pentru fiecare legătură trebuie realizate straturile rutiere și dotările de siguranță. Elementele de colectare și evacuare a apelor sunt importante deoarece infiltrațiile și acumulările pot afecta atât structura rutieră, cât și taluzurile. Finalizarea fizică a pasajelor nu reprezintă automat finalizarea tuturor conexiunilor.

Legătura dintre coridoarele nord–sud și est–vest

Importanța strategică a nodului rezultă din rolurile diferite ale celor două autostrăzi. A7 asigură dezvoltarea unui coridor nord–sud în Moldova, în timp ce A8 este proiectată ca legătură est–vest. Conexiunea lor în zona Pașcani poate redistribui traficul pe distanțe lungi și poate crea alternative pentru transportul de mărfuri. Beneficiile vor depinde însă de punerea în funcțiune a sectoarelor de autostradă de pe ambele direcții. Un nod construit înaintea tuturor ramurilor de acces poate rămâne temporar utilizat doar parțial.

Din punctul de vedere al execuției, nodurile de mare complexitate sunt adesea pe traseul critic al proiectului. Au numeroase interdependențe între terasamente, fundații, elevații, suprastructuri și racorduri. Organizarea de șantier trebuie să permită desfășurarea simultană a lucrărilor fără interferențe majore între echipe și utilaje. În plus, acolo unde lucrările se apropie de drumuri existente, menținerea circulației poate impune fazări și restricții temporare. Calendarul nodului trebuie urmărit distinct de procentul general al lotului.

Calendarul anunțat pentru A7

Potrivit declarației lui Cristian Pistol, obiectivul CNAIR era deschiderea a aproximativ 49 de kilometri ai A7 între Bacău Nord și Mircești până la finalul anului 2026, în timp ce restul de 28,09 kilometri până la Pașcani ar urma să fie puși în circulație în prima parte a anului 2027. Aceste repere sunt ținte comunicate public, nu confirmări ale recepției sau ale datei exacte de inaugurare. Îndeplinirea lor depinde de finalizarea tuturor lucrărilor necesare unei circulații sigure și de verificările premergătoare deschiderii.

Pentru evaluarea progresului nodului ar fi utile actualizări distincte privind numărul de pasaje finalizate, procentul bretelelor asfaltate, lucrările de drenaj și stadiul instalațiilor de siguranță. Indicatorul global de 35% este o fotografie a șantierului la o anumită dată, dar nu explică singur ce activități sunt cele mai dificile sau cât timp necesită. O informare completă ar trebui să arate și dacă există lucrări care pot condiționa utilizarea parțială a lotului.

Finanțarea după perioada de eligibilitate PNRR

În privința finanțării, proiectul Bacău–Pașcani a fost inclus în PNRR, însă după expirarea termenului de eligibilitate la 31 august 2026 au fost anunțate soluții de continuare a investițiilor prin alte surse. Programul de guvernare publicat la 15 octombrie menționează Programul Transport 2021–2027, CEF, împrumuturi BEI și bugetul național pentru proiectele care continuă. Alocarea efectivă și condițiile de decontare trebuie confirmate pentru fiecare contract, fără a presupune că toate sursele sunt utilizate simultan.

Concluzia tehnică este că nodul turbion de la Pașcani merită urmărit ca obiectiv separat în cadrul A7. La un progres de aproximativ 35% în octombrie 2026, structura nu poate fi considerată aproape finalizată doar pentru că lotul din care face parte a depășit 55%. Următoarele raportări trebuie să distingă avansul pe autostrada principală de cel al conexiunii cu A8. Această diferență va fi decisivă pentru înțelegerea calendarului și a beneficiilor reale ale investiției.