Sectoarele din Autostrada A7 care trebuiau să conecteze județul Iași la rețeaua de drumuri de mare viteză în 2026 înregistrează întârzieri majore. Deși unele porțiuni din județele Vrancea și Bacău au fost deschise traficului sau sunt aproape finalizate, tronsoanele nordice spre Pașcani și nodul strategic cu A8 suferă decalaje care împing darea lor în exploatare spre finalul anului 2027.
O analiză detaliată a situației din teren arată o decalare clară între raportările oficiale ale autorităților și ritmul efectiv al șantierelor. Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsneanu, confirmă că ieșenii vor mai avea de așteptat până când vor putea călători neîntrerupt pe drumuri de mare viteză către capitală.
Blocajele de pe loturile dintre Bacău și Pașcani
Segmentul de 77,4 kilometri dintre Săucești și Pașcani, divizat în trei loturi distincte, acumulează întârzieri constante față de graficele inițiale de execuție. Tronsoanele Săucești–Trifești (30,3 km), Trifești–Gherăești (19 km) și Mircești–Pașcani (28,1 km) aveau ca termen estimat de finalizare anul 2026, însă ritmul slab de mobilizare împinge recepția acestora.
Observațiile din teren și datele privind stadiul fizic indică faptul că intrarea în județul Iași a Autostrăzii Moldovei nu se va produce în termenul promis inițial.
„La nord de Bacău, spre Pașcani, situația este și mai incertă. Aproximativ 77,4 km, împărțiți în trei loturi – Săucești–Trifești (30,3 km), Trifești–Gherăești (19 km) și Mircești–Pașcani (28,1 km) – au termene de dare în exploatare care au început să „alunece” spre 2027. Ar fi o șansă să avem «ceva» de la Bacău la Săbăoani până la finele anului curent. La ritmul actual, devine tot mai clar că A7 nu va ajunge în județul Iași în 2026. Cel mai probabil, legătura până la Pașcani se va amâna spre finalul anului 2027”, subliniază Adrian Covăsneanu.
Infrastructura parțial finalizată pe alte sectoare este un alt indicator al decalajelor administrative și tehnice. La nodul Adjud, de exemplu, semnalizarea rutieră indică clar starea de incertitudine.
„Panourile sunt încă acoperite cu bandă adezivă. Semnalizarea către Siret (243 km) și Suceava (291 km) este «tăiată» oficial – semnul care ne confirmă că tronsonul nu a进入 încă în exploatare, deși fizic pare finalizat: asfalt turnat, parapeți montați, iluminat funcțional”, explică fostul secretar de stat.
Calendarul recepțiilor pe sectoarele din Bacău și Vrancea
Spre deosebire de nordul Moldovei, în zona de centru și sud s-au înregistrat inaugurări parțiale, însă chiar și acolo loturile se deschid cu întârzieri substanțiale.
-
Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni (38,78 km): Are ordinul de începere emis în mai 2023. În decembrie 2025 s-au dat în trafic doar 14,4 kilometri (segmentul Domnești Târg–Adjud Nord). Restul de 24,4 kilometri până la Răcăciuni a rămas închis.
-
Tronsonul Răcăciuni–Bacău (21,5 km): Înregistrează deja 9 luni de întârziere. Autoritățile intenționează să deschidă acest segment în august 2026, la pachet cu diferența rămasă nefinalizată din lotul 2.
Această fragmentare a recepțiilor creează gâtuituri de trafic la descărcările provizorii pe DN2 (E85), anulând o mare parte din eficiența unui coridor de transport de mare viteză.
Efectul de domino asupra Autostrăzii Unirii A8
Problemele de capacitate și optimizare a resurselor pe A7 se răsfrâng direct asupra proiectului Autostrăzii A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni). Lotul Leghin–Moțca, o componentă critică de 29,9 kilometri care asigură legătura dintre județele Neamț și Iași, este gestionat de același constructor principal care lucrează pe majoritatea loturilor A7.
Mobilizarea resurselor pe un singur constructor a creat blocaje operaționale majore. Din cauza întârzierilor în etapa de proiectare și execuție, lotul Leghin–Moțca a pierdut fereastra de finanțare strictă asigurată prin PNRR, care impunea finalizarea lucrărilor până în august 2026.
„Iar povestea se repetă și pe A8, la lotul Leghin–Moțca, construit de același antreprenor. Aici s-a ratat finanțarea prin PNRR, iar ținta inițială de finalizare, august 2026, este acum depășită. Și acest lot «alunecă» spre 2027, chiar 2028. Pentru ieșeni, este cu atât mai dureros: A7 și A8 ar trebui să fie cele două autostrăzi care scot Iașul și Moldova din izolare. În schimb, termenele se mută dintr-un an în altul. A7 și A8 se dovedesc a fi două autostrăzi extrem de «alunecoase». Acesta este rezultatul când statul român își pune ouăle într-un singur coș!”, avertizează Adrian Covăsneanu.
Dependența de un singur constructor și riscurile de sistem
Decizia Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) de a atribui aproape toate loturile din A7 și primul lot din A8 aceluiași grup de firme a fost justificată inițial prin capacitatea mare de mobilizare a antreprenorului. În practică, extinderea pe un front de lucru de peste 300 de kilometri simultan a generat o criză de resurse umane, echipamente și materiale.
Punctele critice ale acestei strategii de atribuire includ:
-
Epuizarea resurselor regionale: Materialele de construcție (balast, bitum, prefabricate din beton) și utilajele grele din regiunea Moldovei au fost suprasolicitate, generând blocaje de aprovizionare.
-
Flexibilitate redusă la neprevăzut: Orice problemă tehnică apărută pe un lot (consolidări de teren, relocări de utilități) a atras resurse de pe loturile vecine, decalând întregul lanț de execuție.
-
Dependența financiară și contractuală: În cazul în care antreprenorul întâmpină blocaje de cash-flow sau dispute privind ajustarea prețurilor, întregul coridor A7-A8 intră în impas.
Pentru județul Iași, amânarea conectării la A7 și A8 înseamnă menținerea presiunii pe DN28 și E583, artere care înregistrează valori de trafic zilnic mediu anual de peste 20.000 de vehicule, din care un procent semnificativ este reprezentat de transportul greu de marfă. Până când șantierele dintre Bacău și Pașcani vor atinge un ritm real de finalizare, conectivitatea Moldovei rămâne fragmentată.
