Autoritățile din Ungaria au transmis oficial României documentația tehnică pentru extinderea proiectului de infrastructură care prevede conectarea rețelei vecine de drumuri rapide cu vestul țării noastre. Proiectul de utilitate publică vizează continuarea legăturii autostrăzii M44 din zona Békéscsaba până la linia de frontieră cu România, în direcția Salonta, județul Bihor. Documentele tehnice, transmise pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, au fost puse recent în consultare publică de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de la București, conform datelor analizate inițial de publicația Știripesurse.ro.
Viitoarea conexiune rutieră România–Ungaria va reconfigura traficul de mărfuri și persoane din regiunea de vest. Noua șosea rapidă va asigura o legătură directă între rețeaua maghiară și viitorul drum expres Oradea –Arad, un proiect strategic aflat pe agenda de implementare a infrastructurii din România.
Etapele de execuție și calendarul asumat de Budapesta
Planificarea tehnică trimisă de Ministerul Energiei din Ungaria arată că realizarea celor peste 43 de kilometri de infrastructură nouă este împărțită în două etape distincte de execuție:
-
Etapa I (orizont de finalizare 2030): Cuprinde realizarea exclusivă a unui tronson de aproximativ doi kilometri localizat exact la granița dintre cele două state.
-
Etapa a II-a (orizont de finalizare 2033): Presupune construcția restului corpului de drum rapid, care va lega noul punct de frontieră de sectorul existent din autostrada M44, în dreptul kilometrului 111+500.
Această segmentare arată o prioritate clară acordată realizării punctului de contact internațional, oferind timp autorităților de la București să coreleze lucrările de pe teritoriul românesc. Infrastructura maghiară se va opri strict la linia de demarcație, ceea ce înseamnă că eficiența coridorului depinde direct de conexiunea cu nodul rutier din zona Salonta.
Opțiunile tehnice analizate pentru noul traseu
Proiectanții ungari au pus la dispoziție două variante pentru restul traseului de 43 de kilometri. Ambele opțiuni prevăd o platformă a drumului cu o lățime totală de 20 de metri, configurată cu câte două benzi de circulație pe sens, dar fără bandă de urgență, caracteristică standard pentru profilul de drum rapid din Ungaria.
-
Varianta V01: Are o lungime totală de 43,044 kilometri.
-
Varianta V02: Lungimea totală este de 43,431 kilometri.
Deși varianta V02 este mai lungă cu 387 de metri, aceasta este susținută de ingineri datorită soluțiilor mai economice de traversare a canalelor Fekete-ér și Gyepes. Unghiurile de intersecție cu cursurile de apă din această variantă optimizează structura podurilor și reduc costurile totale de construcție. Drumul va fi ridicat pe un terasament înalt de 2-3 metri peste nivelul solului, o măsură obligatorie într-o zonă geografică cu risc mediu de acumulare a apelor interne.
Infrastructură specială pentru controlul camioanelor în viitoarea vama Salonta
Un element central al proiectului este stația de control pentru transportul greu amplasată în apropiere de Méhkerék, la un kilometru de graniță. Instalația va gestiona fluxurile de camioane pe ambele sensuri de mers.
Sistemul tehnic este conceput pentru a fluidiza traficul prin selectarea vehiculelor. Camioanele vor intra într-o zonă de precontrol electronic. Autovehiculele fără probleme administrative sau tehnice vor fi redirecționate imediat în fluxul principal spre România sau Ungaria. Cele care prezintă neconformități vor fi deviate într-un perimetru securizat pentru verificări amănunțite, dotat cu facilități, inclusiv pentru transporturile agabaritice.
Structuri majore și măsuri ecologice pe traseu
Din punct de vedere constructiv, proiectul include lucrări de artă complexe pentru a depăși obstacolele hidrografice și feroviare din regiune:
-
Pod major: Va fi construit peste râul Kettős-Körös la kilometrul 17+700.
-
Noduri rutiere: Sunt prevăzute conexiuni cu viitoarea autostradă M47 și cu drumurile județene 4234, 4219 și 42153.
-
Spații de servicii moderne: La kilometrul 10+411 va fi ridicat un centru logistic dotat cu stații de încărcare rapidă pentru mașini electrice și sisteme de stocare a energiei solare.
Deoarece traseul trece prin vecinătatea unor arii protejate Natura 2000 (Pădurile Körösközi), proiectul include două pasaje mari pentru fauna sălbatică la kilometrii 24 și 39. Aceste ecoducte vor fi acoperite cu vegetație nativă și protejate de panouri antifonice și opace de doi metri înălțime, concepute pentru a reduce impactul luminii farurilor și al zgomotului asupra animalelor. Documentația tehnică oficială indică faptul că proiectul nu va genera un impact ecologic negativ semnificativ asupra teritoriului României.
