Guvernul României a aprobat luni seară, într-o ședință extraordinară, declanșarea unor exproprieri suplimentare pentru Autostrada A7, pe sectorul cuprins între Bacău și Pașcani. Decizia vizează eliberarea terenurilor necesare pentru relocarea rețelelor de utilități, o etapă critică pentru continuarea lucrărilor pe acest segment de 77 de kilometri. Măsura intervine într-un moment de maximă presiune, având în vedere calendarul strâns al finanțării prin PNRR și stadiul actual al șantierelor.
Documentul adoptat de Executiv prevede trecerea în proprietatea statului a unei suprafețe de aproximativ 190.000 de metri pătrați, echivalentul a circa 19 hectare. Aceste terenuri sunt aferente unui număr de 139 de imobile private situate în județele Bacău și Neamț. Localitățile vizate sunt Săucești, Berești-Bistrița și Filipești în județul Bacău, respectiv Secuieni, Horia și Trifești în județul Neamț.
Diferența dintre planul inițial și realitatea din teren
Necesitatea acestor suprafețe suplimentare a apărut în urma detalierii soluțiilor tehnice în etapa de proiectare, proces care a scos la iveală limitări ale studiului de fezabilitate. Deși culoarul inițial de expropriere a fost aprobat în anul 2022, proiectanții au constatat că relocarea rețelelor de utilități — linii electrice, conducte de gaz sau apă — nu poate fi realizată fizic în interiorul amprizei deja stabilite.
Această situație subliniază o problemă cronică a marilor proiecte de infrastructură: carențele studiilor de fezabilitate realizate rapid, care nu anticipează corect complexitatea intersecțiilor cu infrastructura edilitară. Fără aceste 19 hectare suplimentare, constructorul s-ar fi aflat în imposibilitatea legală de a devia rețelele, ceea ce ar fi blocat avansul terasamentelor în punctele respective.
Din punct de vedere financiar, efortul pentru despăgubiri este relativ redus raportat la valoarea totală a proiectului:
-
Suma totală prevăzută pentru despăgubirea proprietarilor este de aproximativ 903.000 de lei.
-
Fondurile sunt alocate de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.
-
Finanțarea lucrărilor propriu-zise rămâne asigurată prin mecanismul PNRR.
Sectorul Bacău – Pașcani și miza strategică pentru Moldova
Segmentul de autostradă vizat face parte din rețeaua TEN-T Central și este inclus în Master Planul General de Transport. Traseul traversează trei județe — Bacău, Neamț și Iași — și reprezintă coloana vertebrală a dezvoltării economice pentru estul țării. Proiectul nu vizează doar terenuri private, ci și ocuparea unor suprafețe din domeniul public, care vor fi transferate în administrarea statului pentru execuția lucrărilor.
În prezent, lucrările sunt derulate de constructorul băcăuan UMB. Deși acesta este recunoscut pentru capacitatea sa de mobilizare, volumul imens de contracte semnate pe întreaga Autostradă A7 a început să își spună cuvântul asupra ritmului de lucru. Întârzierile administrative în relocarea utilităților, cum sunt cele rezolvate prin prezenta hotărâre de guvern, au mâncat din timpul prețios alocat execuției.
Riscurile privind termenele PNRR în anul 2026
Suntem în primăvara anului 2026, iar presiunea asupra acestui lot este uriașă. Termenul limită asumat prin PNRR pentru finalizarea acestor lucrări este vara acestui an. Orice întârziere care depășește acest prag pune în pericol decontarea fondurilor europene nerambursabile, obligând statul să finalizeze proiectul din fonduri proprii.
Ritmul actual de execuție de pe sectorul Bacău – Pașcani alimentează dubiile experților în infrastructură privind respectarea acestui calendar. Relocările de utilități sunt operațiuni migăloase, care implică adesea oprirea temporară a furnizării serviciilor către populație și coordonarea strânsă cu deținătorii de rețele. Faptul că exproprierile pentru aceste lucrări sunt aprobate abia acum, în luna mai, lasă o fereastră de timp extrem de îngustă pentru execuția lor înainte de recepția finală.
În acest context, decizia Guvernului este o măsură de ultim moment pentru a debloca frontul de lucru. Rămâne de văzut dacă mobilizarea tehnică a constructorului va putea compensa timpul pierdut în hățișul administrativ al exproprierilor și al avizărilor tehnice.
Pentru ieșeni și pentru locuitorii din județele vecine, finalizarea acestui tronson este vitală. El reprezintă nu doar o cale de rulare rapidă, ci și punctul de conexiune spre viitoarea Autostradă a Unirii (A8), formând astfel un nod logistic esențial la Pașcani. Evoluția din următoarele luni va fi definitorie pentru succesul sau eșecul utilizării fondurilor europene în regiune.
