Primăria Capitalei demarează un amplu program vizând modernizarea infrastructurii rutiere pe artere vitale ale Bucureștiului, precum Bulevardul Ion Mihalache și Calea Griviței, într-o tentativă de a corecta decenii de degradare și parcare haotică. În bugetul anului 2026, municipalitatea a alocat o sumă de 15,8 milioane de lei pentru un pachet de proiecte aflate în diverse stadii de execuție sau proiectare, vizând nu doar refacerea asfaltului, ci și reconfigurarea spațiului urban prin piste de biciclete și zone pietonale.
Intervenții structurale pe Ion Mihalache și Calea Griviței
Cele două artere principale, care însumează peste 7 kilometri de rețea stradală critică pentru sectorul 1 și tranzitul spre zona centrală, sunt prioritare în acest calendar de investiții. Pentru Bulevardul Ion Mihalache (3,5 km), administrația lucrează deja la Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), majoritatea avizelor necesare fiind deja obținute. Aceasta indică o probabilitate ridicată ca șantierul propriu-zis să fie deschis în viitorul apropiat.
În cazul Căii Griviței (3,9 km), proiectul se află într-o etapă similară de elaborare a DALI, urmând ca documentația pentru avizare să fie depusă în scurt timp. Obiectivele declarate pentru ambele artere includ:
-
Integrarea unor piste de biciclete corect dimensionate.
-
Eliberarea trotuarelor de mașini parcate ilegal și securizarea circulației pietonale.
-
Refacerea aliniamentelor de spații verzi, compromise în prezent de uzură și lipsa întreținerii.
Investiții de 15,8 milioane de lei pentru deblocarea unor zone critice
Suma de 15,8 milioane de lei alocată pentru anul 2026 acoperă un spectru larg de intervenții, de la asfaltări de drumuri de pământ până la pietonalizări în zone istorice. Un exemplu notabil este Drumul Cooperativei, o legătură esențială între Prelungirea Ghencea și Strada Gladiolelor. În prezent, porțiuni din acest drum sunt încă la stadiul de pământ, afectând mobilitatea într-o zonă aflată în plină expansiune rezidențială. Municipalitatea intenționează să înceapă lucrările de asfaltare completă chiar în cursul acestui an.
O schimbare de paradigmă este vizibilă și în proiectul pentru strada Nicolae Mavrogheni. Situată într-o zonă istorică marcată de degradare, aceasta va fi transformată în zonă pietonală, accesul auto fiind permis exclusiv riveranilor. Această măsură face parte din strategia pe termen lung de redare a centrului orașului către pietoni, similar modelului implementat în marile capitale europene.
Reconfigurări majore și conceptul de „Oraș-Parc”
Calea 13 Septembrie intră și ea într-un proces de analiză, urmând ca în 2026 să înceapă elaborarea DALI pentru integrarea bulevardului în conceptul de „Oraș-Parc”. Această abordare presupune o reorganizare radicală a fluxurilor de trafic și o prioritizare a zonelor verzi și a trotuarelor ample.
De asemenea, conectivitatea cu zonele limitrofe rămâne pe agenda tehnică a primăriei. Calea Ion Zăvoi, care asigură legătura între nordul Capitalei și Voluntari, are Studiul de Fezabilitate (SF) finalizat, urmând etapa votării indicatorilor tehnico-economici în Consiliul General.
Proiecții pentru finalul deceniului
Dincolo de proiectele mature, municipalitatea pregătește terenul pentru noi șantiere prin elaborarea studiilor de fezabilitate în 2026 pentru o listă extinsă de străzi:
-
Strada Avionului și Drumul Nisipoasa.
-
Străzile Costești, Cristești și Lonea.
-
Strada Jandarmeriei, un punct fierbinte al traficului din nordul orașului.
Deși suma de 15,8 milioane de lei poate părea modestă raportată la nevoile totale ale Bucureștiului, ea reprezintă combustibilul financiar necesar pentru faza de proiectare și avizare a acestor artere. Din perspectivă inginerească, succesul acestor proiecte va depinde de calitatea soluțiilor identificate în etapele DALI și SF, în special în ceea ce privește managementul locurilor de parcare eliminate și fluidizarea intersecțiilor majore de pe Calea Griviței și Ion Mihalache.
