Lucrările la tunelurile secțiunii Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești au continuat să avanseze în septembrie, însă constructorii Mapa–Cengiz pot lucra în continuare doar pe o parte a amplasamentului până la finalizarea revizuirii acordului de mediu. Pe traseul de 31,33 km sunt prevăzute șapte tuneluri și un număr foarte mare de poduri și viaducte, iar deblocarea tuturor fronturilor este esențială pentru recuperarea calendarului de execuție.
La tunelul Robești, una dintre galerii a ajuns la finalul excavației, iar lucrările au avansat către hidroizolație și căptușeala interioară. La Balota, excavațiile au depășit jumătatea pe unul dintre sensuri, potrivit actualizărilor publicate la sfârșitul lunii septembrie. Aceste progrese sunt relevante, dar nu schimbă principala constrângere a șantierului: accesul efectiv la toate sectoarele depinde de închiderea procedurii de mediu și de emiterea autorizațiilor de construire corespunzătoare.
Un șantier montan concentrat deocamdată pe fronturile autorizate
CNAIR a depus la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate documentația pentru revizuirea acordului de mediu în 12 august. La momentul comunicării oficiale, asocierea Mapa–Cengiz putea lucra pe aproximativ 45% din șantier, în special la tuneluri, poduri, pasaje, viaducte și terasamente pentru care existau autorizațiile necesare.
Această limitare este mult mai importantă pe un tronson montan decât pe o autostradă de câmpie. Secțiunea Boița–Cornetu urmărește culoarul îngust al Văii Oltului, unde autostrada trebuie integrată între DN7, calea ferată și râul Olt. Fronturile nu pot fi mutate liber de pe un kilometru pe altul, iar accesul tehnologic este condiționat de relief și de poziția structurilor.
În consecință, chiar dacă resursele umane și utilajele sunt disponibile, constructorul nu poate compensa integral lipsa accesului pe anumite sectoare prin suplimentarea mobilizării în zonele autorizate. La un moment dat, fiecare structură și fiecare sector de terasament trebuie conectate într-un traseu continuu.
| Indicator | Date |
|---|---|
| Secțiune | A1 Sibiu–Pitești, Secțiunea 2 Boița–Cornetu |
| Lungime | 31,33 km |
| Constructor | Asocierea Mapa – Cengiz |
| Valoare contract | 4,25 miliarde lei fără TVA |
| Durată contractuală | 18 luni proiectare + 50 luni execuție |
| Tuneluri | 7 |
| Lungime cumulată tuneluri | aprox. 5 km |
| Structuri majore | poduri și viaducte pe aproximativ 11 km cumulat |
| Sursa finanțării | Programul Transport 2021–2027 |
Robești și Balota arată ritmul posibil pe fronturile disponibile
Tunelurile sunt printre cele mai spectaculoase elemente ale proiectului, dar și printre cele mai sensibile din punct de vedere tehnologic. Excavația este doar una dintre etape. După străpungere urmează lucrări de stabilizare, hidroizolație, căptușeală definitivă, instalații, sisteme de siguranță, iluminat, ventilație și integrarea cu platforma autostrăzii.
La Robești, progresul excavațiilor a permis trecerea către fazele interioare. La Balota, fronturile au continuat să avanseze în septembrie. În paralel, viaductele din zona Boița sunt printre cele mai avansate structuri ale secțiunii, unele depășind 80% stadiu fizic în actualizările CNAIR din vară.
Aceste procente trebuie însă interpretate la nivelul structurii respective, nu ca indicator al întregii autostrăzi. O secțiune poate avea un viaduct aproape finalizat și, la câțiva kilometri distanță, un sector unde lucrările principale nu au început. Tocmai această neuniformitate explică de ce autorizarea integrală a traseului este atât de importantă.
Revizuirea acordului de mediu este legată de modificări ale proiectului
Necesitatea revizuirii documentației de mediu apare în contextul adaptărilor proiectului tehnic la condițiile reale din teren. Într-un culoar montan, soluțiile din fazele inițiale sunt verificate prin investigații geotehnice suplimentare, iar poziția unor elemente poate necesita ajustări pentru stabilitate, siguranță sau execuție.
Aceste modificări trebuie însă corelate cu limitele și condițiile acordului de mediu. Dacă amprenta lucrărilor se schimbă, autoritatea de mediu trebuie să evalueze impactul suplimentar și măsurile necesare. Procedura nu este doar formală: secțiunea traversează o zonă cu sensibilitate ridicată, iar proiectul include ecoducte și lucrări destinate menținerii conectivității ecologice.
CNAIR a indicat că, după finalizarea revizuirii acordului, Ministerul Transporturilor poate emite autorizațiile necesare pentru sectoarele rămase. Din acel moment, provocarea se mută din zona administrativă în cea de producție: constructorul trebuie să deschidă rapid noile fronturi și să le integreze cu lucrările deja avansate.
31 km care concentrează dificultatea întregului coridor Sibiu–Pitești
Boița–Cornetu este una dintre cele două secțiuni montane care lipsesc pentru continuitatea A1 între Sibiu și Pitești. Contractul, semnat cu asocierea turcă Mapa–Cengiz, are o valoare de 4,25 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin Programul Transport.
Complexitatea rezultă din densitatea structurilor. Aproximativ 5 km de tuneluri și circa 11 km cumulați de poduri și viaducte înseamnă că o parte foarte mare din traseu nu este autostradă clasică pe terasament. Fiecare structură are propriul ciclu de fundații, elevații, tablier, hidroizolații și finisaje, iar coordonarea lor trebuie făcută cu lucrările de tunel și cu sectoarele de drum dintre ele.
În următoarea etapă, indicatorul decisiv pentru șantier nu va fi doar progresul unui tunel sau al unui viaduct, ci suprafața de traseu pe care constructorul poate lucra legal și efectiv. Finalizarea procedurii de mediu și emiterea autorizațiilor pentru toate sectoarele ar transforma un șantier fragmentat într-un front de lucru complet. Pentru Boița–Cornetu, aceasta este condiția necesară pentru ca mobilizarea existentă să poată fi convertită într-un ritm de execuție compatibil cu importanța strategică a Autostrăzii Sibiu–Pitești.
