Secțiunea Margina–Holdea a Autostrăzii A1 Lugoj–Deva a depășit un reper tehnic major: cele două galerii ale Tunelului 2 au fost străpunse integral. CNAIR a anunțat atingerea acestei etape la 18 septembrie, în condițiile în care stadiul fizic al contractului a trecut de 75%. Străpungerea închide faza principală de excavare, dar tunelurile și întregul lot mai au de parcurs un volum important de lucrări înainte de punerea în trafic.
Excavarea se încheie, amenajarea tunelurilor continuă
Tunelul 2 are galerii cu lungimi de aproximativ 1.985 m și 1.825 m, fiind prezentat de CNAIR drept cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România. Lucrările de excavare s-au desfășurat timp de aproximativ doi ani, în regim continuu, cu mai multe fronturi. Potrivit informațiilor comunicate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, pe șantier au fost implicate aproximativ 900 de persoane și zece fronturi de lucru.
Din punct de vedere tehnic, străpungerea reprezintă momentul în care excavarea realizată din fronturi opuse ajunge la continuitate geometrică. Acest reper este important pentru programul de execuție, însă nu trebuie echivalat cu finalizarea tunelului. După excavare rămân lucrări de susținere și căptușire, realizarea structurii căii, drenaj, instalații, iluminat, ventilație, sisteme de detecție și siguranță, comunicații, semnalizare, precum și testarea integrată a echipamentelor.
Datele tehnice disponibile
| Indicator | Valoare / situație |
|---|---|
| Sector | A1 Margina–Holdea |
| Lungime sector | aprox. 13 km |
| Tunel 2 – galeria 1 | 1.985 m |
| Tunel 2 – galeria 2 | 1.825 m |
| Stadiu fizic contract | peste 75% |
| Personal raportat | aprox. 900 persoane |
| Fronturi de lucru raportate | 10 |
Sursa datelor: declarațiile CNAIR/Cristian Pistol din 18 septembrie 2026, preluate de Radio România Timișoara și alte publicații.
Ce înseamnă tehnic străpungerea
Într-un tunel rutier, excavarea este doar una dintre componentele programului. Odată obținută continuitatea galeriei, activitățile se mută progresiv către lucrările definitive. În funcție de soluția proiectată, acestea includ completarea căptușelii, hidroizolații, drenaj longitudinal și transversal, structura carosabilă, trotuare tehnice și nișe, precum și instalațiile electromecanice.
Un tunel de autostradă presupune și sisteme care nu sunt vizibile într-o fotografie generală de șantier: alimentare cu energie, iluminat normal și de siguranță, detecție incendiu, supraveghere video, comunicații, semnalizare variabilă și sisteme pentru intervenție. Înainte de deschiderea traficului, acestea trebuie verificate individual și integrat. Din acest motiv, diferența dintre momentul străpungerii și momentul punerii în circulație poate fi semnificativă.
Chart tehnic: evoluția stadiului fizic raportat
| Perioadă | Stadiu fizic raportat |
|---|---|
| martie 2026 | aprox. 55% |
| august 2026 | aprox. 75% (relatări publice) |
| 18 septembrie 2026 | peste 75% |
Titlu chart: Evoluția stadiului fizic A1 Margina–Holdea. Unitate: %. Notă metodologică: valorile provin din raportări publice punctuale și nu descriu productivitatea lunară. Nu se extrapolează o dată de finalizare din această serie.
Analiza tehnică a lucrărilor
Străpungerea Tunelului 2 reduce unul dintre riscurile geotehnice majore asociate fazei de excavare, dar nu elimină riscurile de calendar ale contractului. Lucrările din tunel au o succesiune tehnologică strictă, iar instalațiile și testele finale pot deveni activități critice. În paralel, trebuie finalizate sectoarele la zi, structurile, racordările și echiparea întregului lot.
Creșterea stadiului fizic de la circa 55% în martie la peste 75% în septembrie arată avansul contractului, dar procentul agregat nu indică distribuția lucrărilor rămase. Ultimele procente ale unui proiect cu tuneluri pot concentra operațiuni cu grad mare de integrare tehnică. De aceea, data deschiderii trebuie raportată la finalizarea sistemelor, testarea lor și recepție, nu la momentul străpungerii.
Importanța pentru coridorul A1
Margina–Holdea reprezintă discontinuitatea rămasă pe A1 în vestul țării. Finalizarea sectorului va elimina transferul actual al traficului pe rețeaua rutieră existentă între capetele autostrăzii și va crea continuitate pe coridorul de mare viteză. Efectul operațional va fi important pentru traficul greu și pentru legătura dintre centrul țării și frontiera de vest.
Din perspectivă inginerească, însă, accentul următoarelor raportări ar trebui să cadă pe lucrările definitive din tuneluri, instalațiile electromecanice, structura rutieră și testele de siguranță. Aceste elemente vor descrie mai corect distanța tehnică până la recepție decât imaginile cu galeriile deja străpunse.
