A7 Bacău–Pașcani a depășit pragul de 60% progres fizic general pe cele trei loturi, potrivit datelor comunicate miercuri, 16 septembrie, de directorul general CNAIR, Cristian Pistol. Pe cei aproximativ 77 km dintre Bacău și Pașcani, constructorul UMB are mobilizați aproximativ 5.500 de muncitori și peste 500 de utilaje, iar activitatea este distribuită între terasamente, structuri, noduri rutiere și realizarea structurii rutiere.
Procentul anunțat trebuie citit ca stadiu fizic general al contractelor, nu ca procent de finalizare al fiecărei structuri sau ca pondere de autostradă pregătită pentru trafic. Cele trei loturi se află în faze diferite de execuție, iar deschiderea unui sector presupune închiderea tuturor categoriilor de lucrări necesare exploatării în siguranță.
A7 Bacău–Pașcani: lucrări la pasajul de la Filipești și la nodurile rutiere
Un punct tehnic important este zona Filipești, în județul Bacău, unde se lucrează la pasajul care traversează calea ferată și DN2, precum și la nodul rutier din proximitate. În cazul unei asemenea structuri, progresul nu poate fi evaluat exclusiv după montarea grinzilor. Succesiunea tehnologică include infrastructura podului, elevațiile, aparatele de reazem, montarea suprastructurii, placa de suprabetonare, hidroizolația, calea pe pod, rosturile, parapetele și lucrările de racordare cu terasamentele.
CNAIR indică lucrări în desfășurare și la nodurile Roman Sud, Roman Vest și Roman Nord. Aici sunt amenajate bretelele care vor lega autostrada de drumurile naționale și de rețeaua rutieră locală. Din perspectiva exploatării, aceste conexiuni sunt critice: un corp de autostradă poate avea structura rutieră aproape închisă pe kilometri întregi, dar nu poate fi pus în circulație ca sector funcțional dacă nodurile, semnalizarea și sistemele de siguranță aferente nu sunt finalizate.
La Roman Sud se execută inclusiv lucrări de așternere a mixturilor asfaltice pe bretele și se montează grinzi la pasajul peste calea ferată din apropiere. Nodul se află în zona de contact dintre loturile Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești, ceea ce îi conferă o funcție importantă atât pentru etapizarea șantierului, cât și pentru viitoarea distribuție a traficului.
Ce înseamnă tehnic faptul că „s-a așternut asfalt” pe o mare parte din traseu
Informarea CNAIR arată că pe o mare parte din cei 77 km au fost așternute straturi asfaltice. Formularea nu trebuie echivalată automat cu existența stratului final de uzură pe întreaga lungime. Structura rutieră a unei autostrăzi este realizată etapizat, iar atingerea nivelului asfaltic poate însemna stadii diferite, de la stratul de bază asfaltic până la binder și stratul de uzură, în funcție de sector.
În paralel, la lucrările de artă sunt raportate operațiuni de realizare a elevațiilor, montare a grinzilor și turnare a plăcilor de suprabetonare. Aceste activități arată că șantierul se află într-o fază avansată, dar și că există încă structuri la care suprastructura trebuie închisă înainte ca traseul să poată deveni continuu din punct de vedere rutier.
Ținta pentru 2026: cel puțin 49 km între Bacău și Mircești
Cristian Pistol a reiterat că în 2026 autoritățile urmăresc deschiderea a cel puțin 49 km între Bacău și Mircești. Aceasta este, în acest moment, o țintă anunțată de CNAIR, nu o recepție deja programată cu dată certă. Pentru sectorul Mircești–Pașcani, conducerea CNAIR condiționează explicit deschiderea de finalizarea lucrărilor și de rezultatul testelor pentru echipamentele de siguranță și monitorizare.
Această precizare este importantă tehnic. Înaintea punerii în trafic nu sunt suficiente continuitatea stratului de uzură și finalizarea podurilor. Trebuie închise marcajele, semnalizarea verticală, parapetele, împrejmuirile, sistemele de scurgere a apelor, iluminatul unde proiectul îl prevede, echipamentele ITS și celelalte instalații necesare exploatării. Urmează verificări și proceduri de recepție care pot identifica neconformități ce trebuie remediate.
După deschiderea sectorului Adjud–Bacău Sud, A7 are deja continuitate rutieră dinspre sud până în zona Bacăului. Extinderea cu încă 49 km către Mircești ar muta capătul autostrăzii mult spre nord și ar aduce rețeaua de mare viteză în proximitatea Romanului. Din punct de vedere al traficului Moldovei, efectul va fi mai important decât simpla adăugare a kilometrilor: DN2 va fi degrevat pe un coridor cu trafic greu semnificativ, iar conexiunile prin nodurile Roman vor redistribui fluxurile către Neamț și estul județului.
Pragul de 60% confirmă intrarea celor trei loturi într-o fază avansată de execuție, însă indicatorul relevant pentru deschiderea traficului rămâne închiderea completă și verificarea fiecărui sector funcțional. În următoarele luni, ritmul la structuri, noduri și instalațiile de siguranță va conta mai mult decât simpla creștere a procentului general raportat.
