Podul Ungheni–Ungheni și infrastructura rutieră care va continua Autostrada A8 spre Republica Moldova au primit miercuri, 16 septembrie, un nou pas procedural. Guvernul de la Chișinău a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea acordului bilateral semnat cu România la București, la 2 iulie 2026, document care stabilește responsabilitățile celor două state pentru pod, infrastructura conexă și legăturile rutiere de pe ambele maluri ale Prutului.
Hotărârea nu reprezintă finalizarea podului și nici lansarea unui nou șantier pe A8 în România. Este o etapă juridică și instituțională necesară pentru integrarea lucrărilor deja începute la pod cu viitoarea infrastructură rutieră din Republica Moldova și cu ultimul tronson al A8 pe teritoriul României.
Podul Ungheni–Ungheni devine parte a unei conexiuni rutiere mai ample
Lucrările la podul rutier peste Prut au început în aprilie 2025. Noul acord, semnat la 2 iulie 2026, extinde cooperarea bilaterală de la obiectul de traversare propriu-zis către infrastructura necesară funcționării coridorului. Potrivit informațiilor publicate de Guvernul Republicii Moldova, cadrul include construcția și exploatarea podului și dezvoltarea infrastructurii de transport dintre cele două state.
Din punct de vedere CFDP, podul trebuie privit împreună cu racordurile, punctul de frontieră și sectoarele de drum de mare viteză de pe ambele maluri. O structură peste Prut nu poate îndeplini funcția de coridor internațional dacă accesul la ea se realizează prin conexiuni provizorii sau printr-o rețea cu parametri mult inferiori autostrăzii. Tocmai de aceea, acordul are relevanță pentru continuitatea funcțională a A8.
Pe teritoriul României, ultimul tronson al A8, între DN24 în zona Iași și Vama Ungheni, are contractul de proiectare și execuție semnat la 2 iulie 2026. Acest sector trebuie să conducă autostrada până la zona de frontieră și la podul peste Prut. Pe teritoriul Republicii Moldova, acordul creează cadrul pentru continuarea infrastructurii către rețeaua rutieră existentă și, ulterior, către coridorul de mare viteză spre Chișinău.
Cum sunt împărțite responsabilitățile financiare
Informațiile publicate la Chișinău arată că România urmează să finanțeze podul, infrastructura conexă și punctul de frontieră de pe teritoriul său, precum și cea mai mare parte a legăturii de autostradă asociate proiectului. Valoarea investițiilor suportate de România este indicată la aproximativ 56 milioane de euro. Republica Moldova ar urma să asigure aproximativ 5 milioane de euro pentru sectorul de legătură dintre pod și drumul național R16.
Sursele publice descriu diferit lungimea componentelor, în funcție de includerea drumului spre complexul logistic și a sectoarelor de autostradă. Din acest motiv, lungimile trebuie prezentate cu atenție și raportate la componenta exactă. Informația esențială este că acordul tratează podul, conexiunile rutiere și infrastructura de frontieră ca un sistem comun, nu ca investiții complet separate.
Legătura cu A8 schimbă funcția podului
În rețeaua românească, A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni este proiectată ca legătură transversală între Moldova și Transilvania, cu trecerea Carpaților Orientali. La est de Iași, sectorul până la Ungheni are și rolul de a transfera traficul internațional către noua traversare a Prutului. Astfel, podul va funcționa ca o continuare a unui coridor de mare viteză, nu doar ca o nouă legătură rutieră locală între două orașe cu același nume.
Pentru ca acest rol să fie atins, calendarul podului trebuie corelat cu proiectarea și execuția A8 pe partea română și cu realizarea legăturilor din Republica Moldova. Dacă una dintre componente rămâne în urmă, capacitatea întregului coridor va fi limitată de veriga incompletă.
Mai există și o componentă operațională: controlul de frontieră. Acordul prevede cadrul pentru organizarea unui control coordonat, element relevant pentru timpul efectiv de traversare. Din perspectiva utilizatorului, beneficiul unei autostrăzi poate fi diminuat semnificativ dacă procedurile de frontieră generează cozi și timpi mari de așteptare.
Ce urmează procedural și tehnic
Aprobarea proiectului de lege de către Guvernul Republicii Moldova trebuie urmată de etapele legislative necesare ratificării. În paralel, lucrările la pod continuă, iar proiectele rutiere de pe ambele maluri trebuie dezvoltate conform propriilor contracte și proceduri.
Pentru România și județul Iași, relevanța deciziei din 16 septembrie este continuitatea instituțională a coridorului A8 dincolo de Prut. Autostrada nu se va opri funcțional la frontieră dacă infrastructura prevăzută în acord este realizată în succesiunea planificată. Podul Ungheni–Ungheni devine astfel elementul central al unei conexiuni care trebuie să lege rețeaua de autostrăzi a României de viitoarea rețea de drumuri de mare viteză a Republicii Moldova.
În următoarea etapă, indicatorii care merită urmăriți sunt progresul fizic real al podului, evoluția proiectării ultimului tronson A8 spre vamă, procedurile pentru sectoarele de pe teritoriul Republicii Moldova și calendarul infrastructurii de frontieră. Abia corelarea acestor componente va permite evaluarea realistă a momentului în care noua traversare va putea funcționa la capacitatea pentru care a fost concepută.
