Lucrările de infrastructură de pe secțiunea Margina–Holdea, veriga lipsă de 9 kilometri de pe autostrada A1 Lugoj-Deva, au atins un stadiu fizic de peste 65%, conform datelor centralizate după o vizită oficială în teren. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, a confirmat că mobilizarea constructorului pe acest sector strategic indică un ritm accelerat. Obiectivul asumat este asigurarea unei conexiuni rutiere continue pe profil de autostradă între Sibiu și frontiera de vest a României, eliminând blocajele istorice de pe actualul drum național DN 68A.
Atingerea acestui prag tehnic reprezintă un semnal important pentru deblocarea celui mai întârziat sector din coridorul paneuropean de transport care traversează România. Din punct de vedere ingineresc și logistic, intensificarea activității în zona tunelurilor forate reprezintă elementul critic care va dicta calendarul final al dării în exploatare.
Mobilizare masivă și termene pentru elementele de structură
Șantierul înregistrează în prezent o concentrare majoră de resurse umane și tehnice. Structura forței de muncă reunește echipe specializate din diverse regiuni naționale și internaționale, un aspect esențial pentru gestionarea lucrărilor de tuneluri, care necesită competențe specifice de minerit și forare subterană.
Conform oficialului din Ministerul Transporturilor, pe șantier activează un număr record de specialiști, iar etapele următoare vizează aprovizionarea cu elemente prefabricate grele și demararea așternerii straturilor de rulare:
„Peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje sunt mobilizate în teren pentru recuperarea întârzierilor istorice și pentru atingerea obiectivelor asumate prin PNRR. Muncesc cot la cot români din toate colțurile țării, mineri din Valea Jiului, români întorși în țară de pe marile șantiere de tuneluri din America de Sud, bosniaci sau sârbi. În următoarea lună va ajunge baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor. Aici vor fi fabricate peste 300 de grinzi de câte 40 de metri lungime și 80 de tone fiecare. De asemenea, asfaltul va începe să curgă în prima parte a lunii iulie.”
Detaliile tehnice ale galeriilor forate
Sectorul de tuneluri reprezintă structura de artă cea mai complexă a întregului proiect. Rolul acestor galerii este dublu: pe de o parte, asigură traversarea lină a reliefului accidentat, iar pe de altă parte, protejează un coridor ecologic esențial pentru fauna mare dintre Munții Apuseni și Carpații Meridionali. Proiectul include două tuneluri distincte, aflate în stadii diferite de execuție structurală.
-
Tunelul scurt (400 de metri): Excavarea este finalizată în totalitate. Echipele tehnice lucrează în prezent la structura de rezistență definitivă, turnând ultimii metri din cămașa interioară din beton.
-
Tunelul lung (2 kilometri): Lucrările se desfășoară concomitent în 8 fronturi de lucru separate. Pe primul fir mai sunt de excavat doar 250 de metri, în timp ce pe firul al doilea avansul structural mai are de parcurs 500 de metri.
Viteza medie de excavare raportată de constructori este de aproximativ 10 metri liniari pe zi, cumulat pe firele de lucru. Această dinamică permite estimarea străpungerii tehnice a primei galerii pe parcursul verii, urmată de cea de-a doua galerie la începutul toamnei. În zonele deja excavate, se montează straturile de hidroizolație și armăturile necesare betonării finale.
Jaloanele PNRR și orizontul de deschidere în 2027
Dincolo de componenta strict tehnică, finalizarea acestui tronson de pe autostrada A1 Lugoj-Deva depinde direct de fluxul de finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fiind un proiect inclus în mecanismul de finanțare nerambursabilă, ritmul de decontare a lucrărilor efectuate și flexibilitatea negocierilor cu instanțele europene de la Bruxelles sunt vitale pentru menținerea graficului de execuție.
Ministerul Transporturilor mizează pe o monitorizare strictă pentru a evita blocajele financiare ce pot apărea în relația cu antreprenorul general:
„Obiectivul nostru imediat este să creștem acest ritm de execuție pe parcursul verii, să plătim foarte rapid facturile către constructori, să îndeplinim jalonul PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană și să atragem integral finanțarea europeană disponibilă pentru acest proiect. Deschiderea circulației este estimată în prima parte a anului 2027. Va fi momentul în care românii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Sibiu spre frontiera de vest, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național din România.”
Perspectiva anului 2027 rămâne una realistă din punct de vedere ingineresc, considerând că după finalizarea structurilor de rezistență din tuneluri urmează o etapă complexă de dotare tehnologică. Aceasta va include rețelele de ventilație forțată, sistemele inteligente de iluminat public, rețelele de evacuare a apelor, sistemele de comunicații dedicate și circuitele automate de securitate la incendiu. Toate aceste componente necesită perioade stricte de testare și calibrare înainte ca traficul rutier de mare tonaj și cel de pasageri să primească avizul de utilizare în siguranță.
