Lucrările pe sectorul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 au intrat într-o nouă etapă după străpungerea completă a tunelurilor: constructorul montează grinzile celui mai lung pasaj de pe traseu, o structură de aproximativ 1.085 m care traversează calea ferată Lugoj–Ilia. Pasajul are 25 de deschideri și depășește 12 m în zona cea mai înaltă, iar la ultima raportare erau montate 48 de grinzi pe primele șase deschideri.
Sectorul Margina–Holdea are numai 9,13 km, dar concentrează lucrări care îl fac incomparabil mai dificil decât un lot obișnuit de autostradă în teren deschis. Tunelurile, viaductele, pasajul peste calea ferată și relieful au transformat această porțiune în veriga tehnică lipsă a A1 între Sibiu și Nădlac.
La km 52+150 se află pasajul de aproximativ 1,085 km. Montarea grinzilor a început în septembrie, iar operațiunea este susținută de facilitățile de șantier existente chiar pe traseu: constructorul dispune de fabrică de grinzi și stație de asfalt, ceea ce reduce transporturile pe distanțe mari și permite o alimentare mai predictibilă a fronturilor.
48 de grinzi montate pe primele șase deschideri ale pasajului
Pasajul peste calea ferată Lugoj–Ilia este împărțit în 25 de deschideri. La ultima actualizare erau montate 48 de grinzi pe șase dintre acestea. O structură de peste un kilometru presupune repetarea controlată a acelorași operațiuni – ridicare, poziționare, rezemare și solidarizare – însă dificultatea este amplificată de necesitatea menținerii condițiilor de siguranță în zona infrastructurii feroviare și de coordonarea logistică a elementelor prefabricate.
Montarea grinzilor este urmată de lucrările care formează efectiv suprastructura circulabilă: predale, armare, placa de suprabetonare, hidroizolație, straturile căii și dispozitivele de siguranță. Din acest motiv, finalizarea montajului nu echivalează cu finalizarea pasajului, dar elimină una dintre operațiunile structurale majore.
Viaductul dintre tuneluri a intrat și el în etapa montării suprastructurii
În paralel, la km 53+471 se lucrează la viaductul amplasat între cele două tuneluri. Structura are aproximativ 122 m, iar pe partea dreaptă erau montate 12 grinzi pe cele trei deschideri. În zona Margina, la viaductul de aproximativ 350 m de la km 48+165, toate cele 64 de grinzi au fost deja montate.
Aceste trei structuri arată că șantierul a trecut de etapa în care atenția era concentrată aproape exclusiv pe excavarea tunelurilor. Odată cu închiderea fronturilor de săpătură, programul critic se mută către betonarea galeriilor, suprastructurile podurilor și viaductelor, calea rutieră și instalațiile.
| Element | Date |
|---|---|
| Sector A1 | Margina–Holdea |
| Lungime | 9,13 km |
| Pasaj km 52+150 | aprox. 1.085 m, 25 deschideri, peste 12 m înălțime maximă |
| Tunel 2 | galerii de aprox. 1.985 m și 1.825 m |
| Antreprenor | Asocierea UMB – Euro-Asfalt |
| Stadiu fizic raportat | peste 75% |
| Sursa finanțării | PNRR, conform documentelor guvernamentale privind infrastructura rutieră finanțată prin Plan |
Tunelul 2 a încheiat doi ani de excavare continuă
La 18 septembrie a fost anunțată străpungerea completă a tunelurilor dintre Margina și Holdea. Tunelul 2 are galerii de aproximativ 1.985 m și 1.825 m și este cel mai lung tunel de autostradă executat până acum în România. Excavarea s-a desfășurat timp de aproximativ doi ani, cu activitate continuă, zece fronturi de lucru și o mobilizare raportată de aproximativ 900 de persoane.
Tunelul 1, cu galerii de aproximativ 415 m și 367,5 m, fusese excavat anterior. Finalizarea săpăturilor la Tunelul 2 este un reper major, dar nu reprezintă sfârșitul lucrărilor subterane. Urmează finalizarea betonării galeriilor, apoi montarea instalațiilor de ventilație, iluminat, comunicații, detecție și siguranță, precum și testarea lor înaintea deschiderii traficului.
Pentru tuneluri rutiere, această fază poate fi la fel de importantă pentru calendar ca excavarea. Sistemele trebuie să funcționeze integrat, iar scenariile de incendiu, evacuare, alimentare electrică și comunicații trebuie verificate înainte de recepție.
Lotul de 9 km elimină întreruperea dintre Sibiu și Nădlac
Importanța Margina–Holdea depășește lungimea sa. Sectorul este ultima întrerupere majoră de pe A1 între Boița și frontiera de vest. În prezent, traficul părăsește autostrada și folosește rețeaua existentă în zona Margina–Holdea, ceea ce reduce capacitatea și continuitatea coridorului.
CNAIR a indicat că stadiul fizic al proiectului a depășit 75%, iar obiectivul comunicat este crearea condițiilor pentru deschiderea circulației în prima jumătate a anului 2027. Respectarea acestei ținte depinde acum mai puțin de excavare și mai mult de sincronizarea lucrărilor structurale și a instalațiilor: finalizarea cămășuirii tunelurilor, pasajele și viaductele, sistemul rutier, echipamentele de siguranță și testele finale.
Montarea grinzilor la pasajul de 1.085 m este, în acest sens, un indicator mai relevant decât simpla creștere procentuală a stadiului general. Structura este una dintre piesele care trebuie închise pentru ca traseul să devină continuu. Odată cu finalizarea ei și cu avansul instalațiilor din tuneluri, șantierul va intra treptat din faza lucrărilor grele în cea de integrare și pregătire pentru exploatare.
