Pe secțiunea Margina–Holdea a Autostrăzii A1 a început montarea grinzilor la cel mai lung pasaj al traseului, situat la km 52+150. Structura are aproximativ 1.085 m, 25 de deschideri și traversează calea ferată Lugoj–Ilia. Conform informațiilor DRDP Timișoara, au fost montate 48 de grinzi pe primele șase deschideri, în timp ce lucrările avansează simultan și la viaductele din apropierea tunelurilor.
Datele proiectului
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Lungime secțiune Margina–Holdea | 9,13 km |
| Antreprenor | UMB Grup – Euro Asfalt |
| Pasaj km 52+150 | aprox. 1.085 m; 25 deschideri |
| Grinzi montate la pasaj | 48 pe primele 6 deschideri |
| Viaduct km 53+471 | aprox. 122 m; 12 grinzi montate pe 3 deschideri, partea dreaptă |
| Viaduct km 48+165 | aprox. 350 m; 64 grinzi montate |
| Sursa finanțării | PNRR |
Pasajul de la km 52+150 este o structură de dimensiuni neobișnuite pentru o traversare peste infrastructura feroviară. Cele 25 de deschideri și lungimea de peste un kilometru fac ca montarea suprastructurii să fie o operațiune repetitivă, dar cu cerințe stricte privind ridicarea, poziționarea și rezemarea fiecărei grinzi. În zona cea mai înaltă, structura depășește 12 m.
Trei structuri în stadii diferite
Datele publicate permit o comparație tehnică între trei lucrări de artă. La pasajul principal au fost montate 48 de grinzi pe șase deschideri. La viaductul dintre cele două tuneluri, amplasat la km 53+471 și având aproximativ 122 m, au fost montate 12 grinzi pe trei deschideri pe partea dreaptă. În zona Margina, la km 48+165, viaductul de aproximativ 350 m are deja toate cele 64 de grinzi montate.
Această diferență de stadiu este normală într-un șantier liniar cu structuri numeroase. Echipele și instalațiile de ridicare pot fi deplasate între obiecte, iar producția grinzilor poate fi sincronizată cu maturizarea infrastructurilor. Existența pe șantier a unei fabrici de grinzi reduce distanța logistică dintre producție și montaj, însă performanța efectivă depinde și de ritmul fundațiilor, elevațiilor, aparatelor de reazem și al operațiunilor de transport intern.
Chart data: stadiul montării grinzilor pe trei structuri
| Structură | Lungime | Grinzi montate raportate |
|---|---|---|
| Pasaj km 52+150 | 1.085 m | 48 |
| Viaduct km 53+471 | 122 m | 12 |
| Viaduct km 48+165 | 350 m | 64 |
Valorile din tabel sunt potrivite pentru o reprezentare grafică a numărului de grinzi montate, însă nu trebuie transformate în procente comparative de progres deoarece numărul total de grinzi necesar pentru fiecare structură nu este comunicat în toate cazurile.
Analiza tehnică a lucrărilor
Montarea grinzilor marchează trecerea clară de la infrastructură la suprastructură, dar nu înseamnă finalizarea lucrărilor de artă. După poziționarea elementelor prefabricate urmează operațiuni de solidarizare și realizare a elementelor prevăzute în proiect, apoi hidroizolații, cale, parapete, rosturi, drenaj și racordări. Pentru pasajul de 1.085 m, lungimea mare amplifică importanța controlului geometric și a continuității montajului. În același timp, viaductul dintre tuneluri are o poziție critică deoarece leagă două obiecte tehnice majore. Ritmul secțiunii Margina–Holdea trebuie astfel evaluat prin corelarea a trei familii de lucrări: tuneluri, structuri și platforma rutieră. Finalizarea unei singure categorii nu produce continuitate funcțională dacă celelalte rămân în urmă.
Rolul secțiunii în continuitatea A1
Margina–Holdea este veriga lipsă pentru continuitatea autostrăzii A1 pe coridorul spre frontiera de vest. Proiectul include și două tuneluri, iar stadiul acestora trebuie urmărit separat de cel al viaductelor. În raportările publice recente, tunelurile au depășit faza de excavare, dar rămân lucrări de structură, echipare și siguranță.
Din punct de vedere al punerii în circulație, criteriul final nu este procentul general, ci existența unui traseu continuu, recepționabil și echipat. De aceea, avansul pasajului de peste un kilometru este important: elimină treptat unul dintre punctele în care suprastructura era încă incompletă.
