Progres confirmat, dar poziție încă vulnerabilă
Datele definitive publicate de Comisia Europeană la 27 octombrie 2026 arată că România a înregistrat 1.296 de decese în accidente rutiere în anul 2025, echivalentul a 68 de victime la un milion de locuitori. Față de 2024, reducerea este de 12%, iar față de 2019 de 30%. Aceste rezultate plasează România printre cele cinci state membre considerate de Comisie pe o traiectorie compatibilă cu obiectivul european de înjumătățire a deceselor până în 2030. În același timp, țara rămâne printre cele cu cea mai ridicată rată de mortalitate rutieră din Uniune. Cele două concluzii nu se contrazic: o îmbunătățire rapidă poate coexista cu un nivel absolut al riscului încă ridicat. Pentru administratorii de drumuri, raportarea trebuie citită atât ca dovadă a progresului, cât și ca avertisment privind investițiile rămase necesare.
Cum arată comparația europeană
În întreaga Uniune Europeană, anul 2025 s-a încheiat cu 19.350 de persoane decedate în accidente rutiere, cu 3% mai puține decât în 2024 și cu 15% mai puține decât în 2019. Media europeană este de 43 de decese la un milion de locuitori. România, cu 68, se află cu aproximativ 58% peste această medie, calcul rezultat din raportul dintre cele două rate publicate. Bulgaria înregistrează 71 de victime la un milion, Croația 65, în timp ce Suedia raportează 19 și Danemarca 24. Aceste diferențe nu pot fi atribuite unui singur factor. Ele reflectă combinații între infrastructură, volume de trafic, comportamentul participanților, aplicarea legislației, structura parcului auto și vitezele efective. Comparația între state trebuie interpretată și în raport cu expunerea la trafic, pe care indicatorul per milion de locuitori nu o măsoară direct.
De ce ritmul de reducere nu înseamnă obiectiv atins
Comisia identifică România, Belgia, Bulgaria, Danemarca și Polonia drept state aflate pe o traiectorie compatibilă cu reducerea de 50% până în 2030. Pentru România, scăderea de 30% față de 2019 este importantă, dar mai rămâne o distanță semnificativă până la țintă. În plus, evoluțiile anuale pot fi influențate de factori conjuncturali, inclusiv modificări ale volumelor de trafic sau ale condițiilor meteorologice. Nu este corect să presupunem că același ritm de reducere va continua automat. O strategie eficientă trebuie să identifice sectoarele și tipurile de accidente cu severitate ridicată și să aloce intervențiile în funcție de riscul demonstrat. Pentru drumurile naționale, un indicator agregat național nu poate substitui analiza punctuală a intersecțiilor, traversărilor de localități și sectoarelor cu accidente grave.
Ce poate schimba infrastructura rutieră
Din perspectiva ingineriei rutiere, reducerea severității accidentelor presupune intervenții diferite în funcție de tipul drumului. Pe coridoarele de tranzit, separarea sensurilor și controlul acceselor pot elimina anumite conflicte frontale și laterale. În localități, amenajarea trecerilor pentru pietoni, iluminatul, insulele de refugiu și calmarea traficului pot reduce expunerea utilizatorilor vulnerabili. La intersecții, geometria și vizibilitatea trebuie corelate cu vitezele reale, nu doar cu limitele înscrise pe indicatoare. Parapetele și zonele laterale recuperabile pot limita consecințele părăsirii carosabilului. Niciuna dintre aceste măsuri nu garantează singură eliminarea accidentelor, iar eficiența trebuie verificată prin evaluări înainte și după implementare. În același timp, întreținerea marcajelor, a suprafeței de rulare și a dispozitivelor de protecție are o contribuție care nu trebuie eclipsată de inaugurările de infrastructură nouă.
Autostrăzile noi și problema drumurilor existente
Extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres poate redistribui o parte a traficului de tranzit de pe sectoare naționale cu traversări urbane și intersecții la nivel. Pentru Moldova, dezvoltarea A7 și A8 este relevantă și din perspectiva siguranței, nu doar a vitezei comerciale. Totuși, nu există în statisticile europene citate o cuantificare a numărului de vieți salvate de fiecare proiect românesc. O asemenea estimare ar necesita date de trafic, tipologii de accidente și scenarii contrafactuale. Mai mult, deschiderea unei autostrăzi nu elimină automat riscurile pe drumurile locale sau naționale rămase în exploatare. Acestea pot continua să deservească naveta, transportul agricol, accesul la proprietăți și deplasările pietonilor. Prin urmare, investițiile de mare viteză trebuie completate cu programe de siguranță pe rețeaua existentă, bazate pe prioritizarea obiectivă a riscurilor.
De ce contează indicatorii și evaluarea proiectelor
În planificarea bugetară, siguranța rutieră poate fi tratată drept beneficiu economic măsurabil, alături de economiile de timp și costurile de operare. Analizele cost-beneficiu folosesc valori standardizate pentru reducerea accidentelor, dar aceste valori trebuie aplicate pe scenarii credibile de trafic. Dacă un proiect este justificat prin eliminarea unor accidente, evaluarea ulterioară ar trebui să verifice dacă acele accidente au scăzut efectiv. De asemenea, trebuie distinse decesele de rănirile grave și accidentele cu pagube materiale. Statisticile prezentate de Comisie privesc decesele, nu toate aceste categorii. Fără o bază de date coerentă și actualizată, administrațiile riscă să finanțeze intervenții vizibile politic, dar cu efecte mai mici decât alternativele. O politică de siguranță matură urmărește rezultatul pentru utilizator, nu doar valoarea contractelor executate.
Ce urmează în agenda europeană
Comisia Europeană a anunțat pentru 23 noiembrie 2026, la Bruxelles, o conferință dedicată siguranței rutiere, organizată în contextul evaluării intermediare a obiectivelor pentru 2030. Evenimentul va oferi un nou prilej de a discuta intervențiile cu eficiență demonstrată și diferențele persistente între state. Pentru România, miza nu este doar păstrarea traiectoriei de reducere, ci apropierea ratei de mortalitate de media europeană. O actualizare editorială utilă ar trebui să urmărească măsurile concrete prezentate de autorități, eventualele finanțări și indicatorii de monitorizare. Până atunci, cifrele finale pentru 2025 oferă o concluzie echilibrată: România progresează mai repede decât media UE în raport cu 2019, însă nivelul riscului rutier rămâne considerabil mai ridicat decât în majoritatea statelor membre.
| UE, decese rutiere 2025 | 19.350 |
| România, decese rutiere 2025 | 1.296 |
| România, rată/milion | 68 |
| UE, rată/milion | 43 |
| România, variație față de 2024 | -12% |
| România, variație față de 2019 | -30% |
| Eveniment următor | Conferința europeană, Bruxelles, 23.11.2026 |
| Sursa finanțării | N/D – analiză statistică, fără contract de investiții |




