A3 Nușfalău–Poarta Sălajului: utilajele au intrat în teren, dar proiectarea nu este încă încheiată pe contractul de 6,62 miliarde lei

Imagini aeriene publicate în weekend arată primele activități consistente pe cei 41 km ai A3 Nușfalău–Poarta Sălajului, cel mai mare contract rutier atribuit în România ca valoare absolută. Asocierea Makyol–Ozaltin desfășoară lucrări pregătitoare, însă perioada de proiectare nu este încă încheiată și nu a fost emisă până acum autorizația de construire pentru lucrările principale.

Șantier vizibil, dar încă în etapa pregătitoare

Filmarea realizată la finalul lunii septembrie și publicată de Asociația Pro Infrastructură arată utilaje, decopertări, organizări și depozite de materiale. Activitatea este mai consistentă în zona Crasna, însă nu trebuie confundată cu execuția integrală a autostrăzii. Contractul se află încă în perioada de proiectare.

Într-un contract de proiectare și execuție, antreprenorul poate desfășura anumite activități pregătitoare înainte de autorizarea completă, în limitele documentelor disponibile. Lucrările structurale, terasamentele definitive și tunelul necesită însă proiecte și autorizații corespunzătoare.

6,62 miliarde lei fără TVA pentru 41 km

Contractul semnat la 10 aprilie 2025 cu asocierea turcă Makyol–Ozaltin are o valoare de aproximativ 6,62 miliarde lei fără TVA. Ordinul de începere a fost emis la 1 august 2025, iar contractul prevede 18 luni pentru proiectare și cinci ani pentru execuție.

Raportarea valorii doar la kilometru ar fi însă înșelătoare. Lotul include Tunelul Meseș și numeroase structuri, lucrări geotehnice și conexiuni care îl diferențiază radical de un sector de câmpie. Costul este determinat în mare măsură de complexitatea structurilor, nu de lungimea geometrică.

Tunelul Meseș va avea 2,89 km și două galerii

Elementul tehnic dominant este Tunelul Meseș, proiectat la aproximativ 2,89 km, cu două galerii separate, câte una pentru fiecare sens. Va deveni cel mai lung tunel rutier de autostradă din România la momentul finalizării dacă proiectele aflate în paralel își păstrează configurațiile actuale.

Un tunel de această lungime presupune mult mai mult decât excavarea. Sunt necesare portaluri, susțineri primare, căptușeli definitive, drenaj, impermeabilizare, căi de evacuare și sisteme electromecanice complexe. Investigațiile geologice și alegerea metodei de excavare influențează direct ritmul și riscurile.

Prima autorizație este așteptată până la sfârșitul anului

Asociația Pro Infrastructură indică drept reper următor emiterea primei autorizații de construire până la sfârșitul lui 2026. Acest moment va permite diferențierea clară între mobilizarea pregătitoare și începutul execuției autorizate pe sectoarele respective.

Pentru un lot de 41 km, autorizarea poate fi etapizată. O asemenea abordare permite deschiderea unor fronturi înainte ca întregul proiect tehnic să fie aprobat, dar impune o coordonare foarte bună între sectoare pentru ca soluțiile să rămână compatibile.

Posibile deschideri parțiale înaintea finalizării întregului lot

API a indicat ca scenarii posibile deschideri între Nușfalău și Crasna sau până la Aghireș, în zona Centurii Zalău. Acestea sunt, deocamdată, scenarii de etapizare, nu termene contractuale confirmate. Viabilitatea lor depinde de existența unor noduri și descărcări care permit exploatarea independentă a sectorului.

Avantajul unei deschideri parțiale este că infrastructura finalizată poate produce beneficii înainte ca tunelul și întregul traseu să fie gata. Dezavantajul este că soluțiile provizorii și redistribuirea traficului trebuie analizate astfel încât să nu creeze noi blocaje pe rețeaua locală.

Imaginile din weekend sunt importante pentru că arată că proiectul a ieșit din etapa pur administrativă și are mobilizare fizică în teren. Totuși, borna care va schimba cu adevărat statutul proiectului este autorizarea lucrărilor principale. Până atunci, decopertările și organizarea trebuie descrise corect: sunt începutul șantierului, nu dovada că cei 41 km se află deja în execuție completă.